Finlanda a finalizat un gard de 200 de kilometri de-a lungul frontierei cu Rusia, proiect lansat după ce invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia a schimbat mediul de securitate al țării și a determinat-o să abandoneze decenii de nealiniere militară și să adere la NATO în aprilie 2023.
Mai târziu în acel an, peste 1.300 de migranți fără vize au ajuns la granița de est a Finlandei. Potrivit Euronews, Helsinki a acuzat Moscova de „război hibrid” prin orchestrarea mișcării cetățenilor din țări terțe către frontieră, acuzație negată de Kremlin.
Finlanda și-a închis granița terestră cu Rusia la sfârșitul anului 2023. Cu excepția unei scurte redeschideri a două puncte de trecere în decembrie anul acesta, frontiera a rămas închisă de atunci.
„Astăzi este calm, dar tensionat. Nu știm cu adevărat ce va fi mâine”, a declarat luni ministra de Interne, Mari Rantanen, reporterilor la un eveniment media din apropierea punctului de trecere a frontierei Nuijamaa, din sud-estul Finlandei.
„Se poate schimba foarte rapid și de aceea trebuie să fim foarte pregătiți”, a adăugat aceasta.
Gardul, înalt de 4,5 metri, a fost construit pe secțiuni și este dotat cu camere și senzori. Acoperă 200 de kilometri din granița de 1.340 de kilometri a Finlandei cu Rusia, iar cea mai mare parte a barierei este concentrată în sud-est, potrivit sursei.
„Aceasta este o parte a securității frontierelor noastre și ne ajută la supraveghere, dar și la ținerea oamenilor în afara teritoriului finlandez, dacă este necesar”, a adăugat Rantanen.
Noul gard a costat 356 de milioane de euro, cu costuri anuale de întreținere estimate la 2-3 milioane de euro, potrivit autorităților finlandeze de frontieră.
În ciuda progreselor rapide în tehnologia dronelor, o barieră fizică era încă „considerată cea mai bună soluție pentru controlul mulțimii”, a declarat Erkki Matilainen, managerul de proiect al Gărzii de Frontieră.
Ministra de Interne afirmă că gardul ar putea fi extins în continuare și a cerut un sprijin financiar mai mare din partea UE pentru țările de-a lungul frontierei de est a blocului comunitar.
„Ceea ce avem nevoie în special este finanțarea UE pentru statele membre estice, astfel încât proiecte de acest gen să poată fi finanțate”, subliniază ea.
Săptămâna trecută, Helsinki a propus prelungirea Legii privind securitatea frontierelor până la sfârșitul anului 2028.
Legea s-a dovedit controversată, experții juridici avertizând că aceasta riscă să încalce obligațiile internaționale ale Finlandei privind drepturile omului și legislația UE.
Bariere similare au fost construite și în alte părți de-a lungul flancului estic al NATO și al UE, pe măsură ce țările învecinate cu Rusia și Belarus își consolidează frontierele.
