Ministerul Sănătății încearcă deblocarea a peste 7.800 de posturi în sistemul medical în contextul incertitudinii Legii salarizării
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat că proiectul Legii salarizării unitare are șanse reduse să fie aprobat în forma actuală, din cauza lipsei unei majorități parlamentare. Totodată, Ministerul Sănătății a inițiat un memorandum pentru deblocarea a peste 7.800 de posturi în sistemul sanitar, acțiune menită să răspundă solicitărilor sindicatelor și să sprijine spitalele care tratează cazuri complexe.
Inițiativa Ministerului Sănătății pentru creșterea personalului medical
Ministerul Sănătății a comunicat că poziția sa este aliniată cu solicitările sindicatelor din domeniu, potrivit relatărilor TVR Info. Ministrul interimar, Cseke Attila, a declarat că a fost întocmit un memorandum pentru deblocarea a peste 7.800 de posturi în sistemul medical, document care în prezent se află pe circuitul de avizare interministerială.
“Ministerul Sănătății a inițiat, în această perioadă, un memorandum pentru deblocarea posturilor din sistemul sanitar. Suntem la a doua variantă, întocmită pe baza criteriilor solicitate. Ieri am pus documentul pe circuitul de avizare interministerială și așteptăm să obțină toate avizele, astfel încât să putem debloca peste 7.800 de posturi din sistemul medical românesc”, a explicat Cseke Attila.
După obținerea tuturor avizelor, aceste posturi vor putea fi scoase la concurs, facilitând astfel suplimentarea personalului din sistem.
Prioritizarea spitalelor cu cazuri complexe în memorandum
Noua variantă a memorandumului acordă prioritate unităților medicale care tratează cazuri cu un grad ridicat de complexitate, acestea urmând să beneficieze de un număr mai mare de posturi deblocate comparativ cu prima variantă a documentului. În schimb, spitalele cu paturi care gestionează cazuri mai puțin complexe vor primi un număr redus de posturi.
“Am făcut analiza pe baza criteriilor solicitate de domnul prim-ministru, iar în urma acesteia a rezultat un număr de peste 7.800 de posturi. Spitalele care tratează cazuri cu un grad mai ridicat de complexitate vor avea un număr mai mare de posturi deblocate față de prima variantă a memorandumului. În cazul unităților sanitare cu paturi care tratează cazuri mai puțin complexe, numărul va fi mai redus”, a precizat ministrul.
Acest memorandum este gândit să sprijine spitalelor mari, supuse unui necesar mai mare de personal datorită complexității cazurilor tratate.
Propunerile Ministerului pentru modificarea Legii salarizării
Pe lângă inițiativa deblocării posturilor, Cseke Attila a prezentat propunerile Ministerului Sănătății pentru modificarea proiectului Legii salarizării. Printre acestea se numără creșterea sporului pentru gărzile de urgență, introducerea unui program-pilot de salarizare a medicilor în funcție de performanță și reorganizarea categoriilor de sporuri.
“Am propus o creștere a sporului pentru gărzile de urgență, propunere cu care sindicatele sunt de acord. Am propus și un program-pilot pentru salarizarea medicilor pe criterii de performanță”, a precizat Attila.
Etapizarea sporurilor în patru categorii
Ministerul a propus etapizarea sporurilor în patru categorii distincte, respectiv între 30% și 50%, între 20% și 30%, între 5% și 20% și între 0% și 5%, pentru a răspunde solicitărilor sindicatelor. Această împărțire ar urma să fie însoțită de alte propuneri tehnice discutate cu reprezentanții sindicatelor.
“Am propus o prevedere care etapizează categoriile de sporuri: de la 30% la 50%, de la 20% la 30%, de la 5% la 20% și de la 0% la 5%. Această propunere vine în întâmpinarea solicitărilor sindicatelor. Am avut și câteva propuneri tehnice care răspund celor discutate cu reprezentanții sindicali”, a declarat ministrul.
De asemenea, rămân de clarificat coeficienții minimi și maximi de salarizare, precum și împărțirea sporurilor conform celor patru domenii de specialitate prevăzute și în actuala Lege-cadru nr. 153/2017.
“Mai sunt două aspecte care trebuie discutate: coeficienții minimi și maximi de salarizare, așa cum sunt prevăzuți în proiect, și împărțirea categoriilor de sporuri pe cele patru domenii de specialitate, așa cum este și în prezent în Legea 153. Nu avem nicio problemă cu această împărțire”, a adăugat Cseke Attila.
Ministrul a subliniat că proiectul Legii salarizării nu a fost elaborat de Ministerul Sănătății, ci de Ministerul Muncii, iar instituția sa lucrează cu documentul primit.
Perspectiva politică asupra aprobării Legii salarizării
Referindu-se la șansele aprobării proiectului legislativ în forma actuală, Cseke Attila a precizat că acestea sunt reduse, deoarece este necesară o majoritate parlamentară formată din PSD, PNL, UDMR, USR și grupul minorităților naționale.
“Posibilitatea ca acest proiect legislativ să fie aprobat în forma actuală este destul de redusă, cel puțin în perioada imediat următoare. PSD, PNL, UDMR, USR și grupul minorităților naționale trebuie să formeze o majoritate parlamentară pentru a-l putea aproba”, a explicat ministrul.
El a adăugat că UDMR are rețineri atât în privința Sănătății, cât și a Educației, și în perioada imediat următoare nu va susține proiectul în forma actuală.
“În ceea ce ne privește, avem în continuare rețineri atât în privința Sănătății, cât și a Educației. În perioada imediat următoare, nu vom putea susține proiectul legislativ în forma în care se află astăzi”, a mai spus Attila.
Grevă generală în sistemul sanitar ca reacție la proiectul Legii salarizării
În paralel cu aceste demersuri, Federația Sanitas a declanșat, începând cu 28 iulie, o grevă generală în peste 400 de unități sanitare din România, pe termen nelimitat, ca formă de protest față de proiectul noii legi a salarizării. Sindicaliștii susțin că acest proiect va duce la diminuarea veniturilor personalului medical.
Conform declarațiilor sindicaliștilor, spitalele aflate în grevă vor asigura doar asistența medicală și serviciile de urgență, restul activităților fiind suspendate.
Implicațiile situației actuale din sistemul sanitar românesc
Blocajul legislativ privind Legea salarizării, precum și reacția sindicală sub forma grevei generale, subliniază tensiunile existente în sistemul medical românesc. Deși Ministerul Sănătății încearcă să remedieze problema deficitului de personal prin deblocarea a peste 7.800 de posturi, aprobarea legii salarizării rămâne incertă din cauza lipsei consensului politic majoritar și a unor reticențe semnificative privind forma actuală a proiectului.
Prioritizarea spitalelor cu cazuri complexe în memorandum ar putea ameliora situația în unitățile care au cel mai mare nevoie de personal, însă aceste măsuri nu răspund integral nemulțumirilor sindicatelor privind salarizarea, reflectate în greva desfășurată.
