Scenarii Alarmante pentru Educația Românească din Ucraina: Ce Se Ascunde În Spatele Închiderii Liceelor?
Ministerul român de Externe a transmis un semnal, ei bine, “ferm” după ce, fix când au început să răsune veștile despre acele licee cu predare în română din regiunea Cernăuți, vești, ce ar însemna că vor rămâne doar patru, da, patru, și zeci vor dispărea din peisajul educațional românesc, ceea ce ridică, evident, întrebări despre viitorul acestei comunități, dar nimeni nu pare să se agite prea tare, mai ales haosul e tot mai mare.
MAE, susține că a reacționat imediat pe canale diplomatice, adică, a făcut ce trebuie dar oare doar de formă? Reacția în discuție vine pe fundalul unei afirmații din partea președintelui Nicușor Dan, care, între noi fie vorba, a asigurat că legea ce ar trebui să trebuiască să-i sfâșie pe români, va fi o glumă, cel puțin până în 2027; dar rămâne întrebarea… va fi? Vor fi respectate, cum? Care sunt așteptările?
Comunicat MAE
Ministerul Afacerilor Externe, aflat într-o continuă luptă cu hârtiile, susține că accesul la limba română, trebuie, subliniem, trebuie să fie prioritar, chiar și peste granițe, dar, cu un pic de noroc, poate va pune pe tapet ceva revoluționar în legătură cu reforma educațională din Ucraina și am auzit de “Noua Școală Ucraineană” care, se pare, nu e tocmai o nouă întâmplare bună pentru românii cu educația în limba maternă.
Se discută despre anunțuri care fac parte dintr-un proces de etapă, dar nu vă lăsați furați de ea, pentru că, în realitate, nu este o decizie clară și, deși acest document sugerează ceva speranței, MAE a semnalat ferm că nu răspunde nicidecum la așteptările comunității, iar principiile discutate bilateral au ajuns, vezi Doamne, să fie aruncate la coș, cum zice românul, de dragul a nu știu ce criterii generale.
Dialogul, e un cuvânt frumos, da, continuă cu partea ucraineană și, conform unei informații onorante, partea română a spus distant că lista liceelor nu reflectă realitatea, iar solicitările legitime privind educația în limba maternă sunt binevenite dar nimeni nu pare să asculte vibrațiile comunității românești, care pur și simplu vrea să studieze fără griji, în limba lor. Ce să mai spunem de identificarea de soluții viabile care să nu afecteze, ei bine, interesele educaționale!?
Pentru a sublinia absurditatea întregii situații, respectarea drepturilor minorităților române nu este un moft, ci un angajament internațional al Ucrainei, ce ține de valorile europene, dar gândește-te, oare cum vor arăta viitorul acestor valori dacă continuăm cu acest haos și ineficiență? Ce ne așteaptă atunci, așteptând să se întâmple minuni, când se știe că un lucru prost făcut nu va avea rezultate bune, corect?
