Ministerul Muncii publică lista cu 236 de ocupații deficitare în România, evidențiind nevoia forței de muncă extracomunitară în 2026
Ministerul Muncii a elaborat o listă exhaustivă cu 236 de ocupații pentru care există un deficit real de angajați pe piața muncii din România, conform unui proiect de ordin consultat de Economica.net. Această listă cuprinde atât posturi pentru care numărul angajaților este insuficient, cât și situații în care cetățenii români nu doresc să presteze aceste munci, urmând criteriile și exigențele stabilite prin OUG nr. 32 din 2026.
Schimbări legislative și impactul asupra aducerii forței de muncă străine
Potrivit lui Eugen Saulea, CEO-ul ESSA Group, una dintre companiile importante în domeniul importului de forță de muncă, legislația anterioară era extrem de permisivă, permițând chiar și firmelor cu activitate de minimum un an să aducă muncitori non-UE, indiferent de domeniul de activitate. În prezent, aproximativ 15.000 de companii desfășurau astfel de activități. Însă odată cu intrarea în vigoare a OUG 32, începând cu 7 august, aceste firme vor ieși din acest circuit deoarece nu pot susține garanțiile considerabile impuse de stat, astfel că pe piață vor rămâne doar agențiile mari și puternice, capabile să gestioneze contractele și să asigure depozitele cerute.
Lista completă a ocupațiilor deficitare, oferind o imagine clară asupra domeniilor afectate, este disponibilă publicului printr-un link pus la dispoziție de Economica.net.
Motivele refuzului românilor pentru anumite posturi
Elena Panțiru, cofondatoarea Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România, a explicat într-un interviu din 2024 pentru Economica.net principalele cauze pentru care cetățenii români refuză anumite posturi. Aceștia își doresc salarii cât mai mari și condiții de lucru similare celor din străinătate, însă de multe ori nu au pregătirea sau experiența necesară cerută de angajatori.
Ea a subliniat că persoanele cu experiență profesională preferă să devină proprii lor angajatori, iar un alt motiv important este lipsa de interes pentru munca oferită. Exemplul dat este elocvent: la un interviu pentru postul de spălator vase au participat două persoane trimise de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, care au refuzat postul invocând motive personale, fără a demonstra medical aceste afecțiuni, respingând chiar vizitarea spațiului de lucru.
În plus, datele AJOFM arată o lipsă acută a candidaților potriviți pozițiilor vacante, iar CV-urile primite sunt în număr semnificativ redus și necorespunzătoare cerințelor angajatorilor.
Contextul oficial privind imigranții muncitori pentru anul 2026
Guvernul României a decis, prin Hotărârea Guvernului nr. 1169/2025, aprobarea unui contingent de 90.000 de lucrători străini proaspăt admiși pe piața forței de muncă din România pentru anul 2026. Această măsură este menită să satisfacă deficitul de personal în diverse sectoare economice.
Contingentul anual este stabilit prin hotărâre de guvern, fie la finalul anului precedent, fie la începutul anului curent. Din 2022 până în 2025 inclusiv, plafonul a fost menținut la cel mult 100.000 de lucrători extracomunitari anual, conform unei analize realizate de Economica.net.
Această decizie reflectă strategia Guvernului de a face față problemei grave generate de numeroasele locuri de muncă refuzate de cetățenii români. Economica.net a identificat în repetate rânduri că motivele refuzului acestor posturi țin de salarii modeste, distanța mare față de domiciliu, volumul mare de muncă și perspective profesionale limitate. În plus, unii români aleg să lucreze ocazional în străinătate pentru a-și îmbunătăți situația financiară, iar alții preferă să dezvolte afaceri proprii sau să rămână în gospodării.
Creșterea numărului de străini cu permis de muncă în România
La sfârșitul anului 2025, peste 148.000 de cetățeni străini aveau permis de ședere în scop de muncă în România, cifră care reprezintă o creștere de aproape 48% comparativ cu finalul anului 2024, conform datelor oferite de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) și analizate de Economica.net. De asemenea, această valoare aproape că se dublează față de aceeași perioadă din 2023.
Profilul majorității lucrătorilor străini și posturile pentru care sunt angajați
Majoritatea cetățenilor extracomunitari sunt aduși în România pentru a ocupa posturi necalificate, în special cele pe care românii le refuză frecvent. Datele Inspectoratului General pentru Imigrări indică în 2025 următoarele cele mai frecvente posturi ocupate de străini:
- Manipulant marfă – peste 12.000 de persoane
- Curier – peste 10.600 de persoane
- Muncitor necalificat în construcții – peste 9.600 de persoane
- Ajutor de bucătar – aproape 7.000 de persoane
- Muncitor la asamblarea și montarea pieselor – aproape 6.400 de persoane
- Muncitor necalificat la prelucrarea materialelor de construcții – aproape 4.400 de persoane
- Femeie de serviciu – aproape 3.400 de persoane
- Spălător de vase – circa 3.300 de persoane
- Ambalator manual – 3.032 de persoane
- Lucrător comercial – 2.236 persoane
- Muncitor necalificat în agricultură – 2.180 de persoane
- Îngrijitor clădiri – 1.938 de persoane
Proveniența majorității lucrătorilor străini
Analizele realizate anual de Economica.net arată că majoritatea străinilor cu permis de ședere în scop de muncă din România provin din Nepal pentru anii 2022, 2023, 2024 și 2025. Această tendință nu a cunoscut modificări semnificative în intervalul analizat.
Implicatii privind piața muncii din România
În ansamblu, aceste date și decizii reflectă o realitate clară: România se confruntă cu un deficit de forță de muncă pentru o gamă largă de ocupații, iar angajatorii sunt nevoiți să apeleze în mod tot mai frecvent la angajarea de muncitori extracomunitari pentru a acoperi posturile neocupate de cetățenii români. Restricțiile legislative noi și condițiile impuse de stat schimbă peisajul recrutării, favorizând agențiile puternice și profesioniste. În același timp, motivele sociale și economice explică reticența românilor față de o serie de posturi, în special cele necalificate, care implică muncă fizică și condiții mai puțin atractive.
