Ministerul Mediului propune un catalog național pentru protecția biodiversității
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a lansat în consultare publică proiectul de Ordin privind aprobarea Catalogului național al zonelor prioritare pentru biodiversitate, un document esențial pentru consolidarea protecției patrimoniului natural al României și pentru respectarea angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit comunicatului oficial, proiectul a fost realizat după o serie de consultări cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reprezentanți ai fermierilor, ai sectorului agroalimentar și administratori de terenuri. Autoritățile au subliniat că soluția propusă caută să echilibreze obiectivele de conservare a biodiversității cu activitățile economice și interesele comunităților locale.
Suprafețele incluse în catalog
Conform documentului, catalogul centralizează terenuri care beneficiau deja de un nivel înalt de protecție. Printre acestea se numără zonele de protecție strictă și integrală din parcurile naționale și naturale, zonele strict protejate din Rezervația Biosferei Delta Dunării, rezervațiile naturale, monumentele naturii, pădurile incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, precum și pădurile virgine și cvasivirgine.
În plus, catalogul include și păduri aflate în proprietatea publică a statului, pentru care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și-a exprimat acordul vizavi de includerea lor în categoria zonelor prioritare pentru biodiversitate.
Ministerul Mediului a precizat că proiectul nu va modifica regimul juridic al proprietăților private. În același timp, în zonele în care este permis managementul activ, vor putea continua să se desfășoare activități tradiționale, cum ar fi pășunatul și cositul, cu condiția respectării obiectivelor de conservare a habitatelor și speciilor.
Protejarea naturii și a fondurilor europene, priorități-cheie
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a explicat că proiectul este rezultatul unui dialog extins cu actorii implicați, fiind conceput pentru a proteja patrimoniul natural în paralel cu respectarea intereselor comunităților locale.
„Protejarea patrimoniului natural și respectarea comunităților locale trebuie să meargă împreună. Am discutat cu reprezentanții sectorului agricol, cu Ministerul Agriculturii și cu administratorii terenurilor și am construit o soluție echilibrată. (…) În același timp, îndeplinim un jalon important din PNRR și protejăm fondurile europene alocate României”, a transmis ministra Mediului.
Importanța jalonului din PNRR și riscul de corecții financiare
Ministerul Mediului subliniază că adoptarea acestui ordin este esențială pentru realizarea Jalonului 34 din PNRR, care prevede desemnarea zonelor de protecție strictă. Nerespectarea acestui angajament ar putea conduce la o corecție financiară de până la 25,69 milioane de euro, sumă semnificativă pentru finanțările europene destinate României.
În document, se arată că noțiunea europeană de „zone de protecție strictă” a fost adaptată în legislația națională drept „zone prioritare pentru biodiversitate” pentru a evita suprapunerea cu o categorie de protecție deja existentă în dreptul românesc. Această ajustare terminologică permite includerea atât a zonelor cu protecție strictă, cât și a celor care permit un management activ al terenurilor.
Avize și pași următori pentru adoptarea ordinului
Proiectul de Ordin a primit avizul Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, precum și al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, indicând un consens instituțional solid pentru acest demers.
După finalizarea perioadei de consultare publică și analizarea observațiilor transmise, documentul va putea fi adoptat în forma sa definitivă, consolidând astfel cadrul legal pentru protecția biodiversității în România.
Prin aprobarea acestui catalog național, România își asumă atât protecția patrimoniului natural, cât și respectarea angajamentelor financiare asumate în cadrul PNRR, evitând astfel riscul unor sancțiuni financiare care ar putea afecta implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
