“`html
Ministrul Educației lansează un apel șocant: Toleranță zero pentru violență, dar?
Într-o zi aparent obișnuită de vineri, Ministerul Educației, adică instituția aia care ar trebui să ne îndrume pe calea cunoașterii, a transmis un comunicat care ne face să ne întrebăm cu adevărat despre cât de mult este monitorizată violența în școlile și grădinițele noastre, căci, evident, unele cazuri au fost semnalate, dar oare câte rămân în umbră, fără să fie văzute, adică nu e clar, dar sunt îngrijorări. Nu sunt tolerate, zic ei?
Ministrul educației, Daniel David (da, ați auzit bine), a extins cumva posibilitatea de a face sesizări, inclusiv anonime, ceea ce este oarecum bine, dar rămâne întrebarea: cât de eficient poate fi un sistem în care oamenii se teme, oare, să își dezvăluie identitatea? Căci totul pare să fie cumva complicat și oamenii se pierd în hățișul procedurilor, dar e clar că există o dorință de a combate – așa se afirmă – acele fapte inacceptabile care strică atmosfera școlară.
„Ah, violența, o temă atât de râvnită de socieate, a afirmat Daniel David, care spune că vedem o recrudescență, dar știți ce e ciudat? Că lucrurile acestea nu trebuie să fie tolerat, dar școlile trebuie să fie exemplu de… cum să zicem, decență, în comportamente, limbaje și toate acele lucruri care, teoretic, ar trebui să influențeze restul societății – ceea ce, din păcate, în realitate, nu prea funcționează cum ne-am dori.
Pentru a face și mai multe, Ministerul Educației a decis că e cazul să analizeze legislația existentă, ca să vadă ce măsuri de prevenție și sancționare ar putea eficientiza tot acest proces, dar întrebarea ce rămâne pe buzele tuturor este: sunt aceste măsuri chiar suficiente în fața unei societăți în continuă schimbare și violență în creștere, sau totul e doar un alt balet birocratic?
Interesant e că toate acestea sunt tratate ca și cum am avea o soluție în față, dar oare aceste demersuri vor schimba ceva sau vom rămâne, cu toții, doar la stadiul de simples spectatori, trăind într-o lume în care toleranța zero rămâne, de fapt, o simplă iluzie? Asta e o întrebare, dar răspunsul rămâne a fi căutată.
“`
