Ministerul Apărării introduce înregistrarea video a interviurilor de recrutare în Armată, pentru creșterea transparenței
Începând cu 1 august 2026, toate interviurile susținute în cadrul comisiilor de selecție ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) vor fi înregistrate video. Această măsură, menită să sporească transparența și să elimine suspiciunile privind modul de evaluare a candidaților, a fost anunțată de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, printr-un ordin publicat recent în Monitorul Oficial.
Obiectivele noii măsuri în procesul de recrutare
Ministrul interimar Radu Miruță a explicat că înregistrarea video a interviurilor urmărește eliminarea oricărui subiectivism din procesul de selecție. „De ce? Pentru a elimina orice urmă de subiectivism și pentru a închide definitiv abordarea de tipul ‘nu contează ce notă iei la scris, poate că, dacă nu ești cine vor ei, te pică la interviu’”, a declarat acesta într-o postare pe Facebook, luni, 20 iulie.
Prin această măsură, interviurile de recrutare devenind astfel accesibile pentru o evaluare obiectivă, se crește încrederea în modul în care candidații sunt selectați pentru posturile din cadrul Armatei Române.
Implementarea regulii la nivel național în toate unitățile militare
Ordinul de ministru prevede că această obligație se va aplica în toate unitățile militare din țară, iar comisiile de selecție trebuie să asigure înregistrarea video a interviurilor de recrutare începând cu data de 1 august 2026.
Radu Miruță a subliniat importanța acestei schimbări ca parte a procesului mai amplu de modernizare a Armatei Române. „Modernizarea Armatei Române nu înseamnă doar echipamente noi, ci și reguli noi. Am convingerea că instituțiile puternice se construiesc prin transparență și merit, iar acesta este încă un pas în această direcție”, a mai transmis ministrul interimar al Apărării.
Recrutarea continuă în cel mai amplu program din ultimul deceniu
Ministerul Apărării Naționale a anunțat recent lansarea celui mai amplu program de recrutare din ultimul deceniu, scoțând la concurs aproape 7.000 de posturi pentru soldați și gradați profesioniști în unități din toate regiunile țării.
„Armata Română face angajări. Aproape 7.000 de oameni, un record pentru ultimul deceniu. Printre planurile cu care am venit la minister s-au numărat: înzestrarea armatei cu tehnică modernă; împrospătarea resursei umane”, a declarat Radu Miruță, printr-o postare pe Facebook la finalul lunii anterioare.
El a confirmat că procesul de recrutare se desfășoară conform calendarului stabilit, iar pentru 7 septembrie 2026 este programat începutul serviciului militar pentru cei 6.763 de candidați admiși în cele 38 de județe în care se desfășoară recrutări.
Accesul candidaților la informații și condițiile de înscriere
Detaliile legate de condițiile de recrutare sunt disponibile pe platforma oficială „Recrutare MApN”. Doritorii se pot adresa direct unităților militare unde sunt disponibile posturile vacante pentru a-și întocmi dosarul de candidat.
De asemenea, lista unităților și informații suplimentare privind procesul de selecție pot fi obținute contactând biroul de informare-recrutare aferent zonei de reședință. Această abordare reflectă eforturile MApN de a facilita accesul și transparența informațiilor în rândul potențialilor candidați.
Contextul serviciului militar în România și opinia publică
În România, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat din 1 ianuarie 2007 pe timp de pace, iar forțele armate funcționează pe baza militari profesioniști și voluntari. Totuși, pregătirea militară este încă un subiect de discuție în agenda publică.
Un sondaj realizat de INSCOP Research în 2025 arată că 74,2% dintre români susțin reintroducerea stagiului militar, însă doar pe bază de voluntariat. Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre respondenți au o opinie favorabilă față de această formă de pregătire, în timp ce 20,7% se declară împotriva.
Implicațiile introducerii înregistrării video la interviurile de recrutare
Implementarea înregistrării video a interviurilor în cadrul procesului de recrutare al MApN reprezintă o măsură semnificativă pentru creșterea transparenței și obiectivității în selecția candidaților. Aceasta contribuie la consolidarea unei instituții militare bazate pe merit, reducând riscul unor evaluări subiective sau discriminatorii.
De asemenea, această primă măsură legislativă ar putea servi ca model pentru alte instituții publice, susținând o cultură organizațională care valorizează transparența și performanța ca principii fundamentale în procesul de recrutare și evaluare a candidaților.
