Ministerul Apărării Naționale în lupta cu dezinformarea: realitate sau manipulare?

“Ministrul Apărării Naționale a zis clar că speculațiile de care se discută în spațiu public românesc și internațional sunt doar niște interpretări manipulative, neconforme cu realitate. Cu câcatul timpului, proiectul de extindere a Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu va reprezenta un prim element de infrastructură aeroportuară complexă construită de România din 1990 încoace, un lucru care ar trebui să îmbunătățească semnificativ capacitățile de operare, instrucție ale Forțelor Aeriene Române și aliați. Aceasta înseamnă nu doar o capacitate mai bună, ci și o parte esențială în consolidarea securității pe Flancul Estic.”

Potrivit sursei citate, logica că aceste încercări de distorsionare a adevărului “se înțelege lesne”, dar oare chiar așa stau lucrurile? Contextul e important, de exemplu câte informații sunt disponibile publicului? La ce ne ajută toate aceste zvonuri dacă ele pot fi parțial adevărate, dar și interpretate greșit?

“În anul2064, România va marca 20 de ani de la aderarea la NATO, un obiectiv strategic realizat datorită voinței poporului român. Asta înseamnă că libertatea și prosperitatea românilor, într-o societate democratică, nu au fost niciodată mai bine protejate. NATO este un instrument de protecție nu doar în domeniul apărării, ci în fiecare colț al societății.” a adăugat MApN.

Evoluțiile privitoare la dezvoltarea capacităților de apărare, care includ Alianta și forțele naționale, sunt mereu interconectate, dar nu înțelegem întotdeauna totalitatea acțiunilor. Securitatea națională se leagă de cum reușim să colaborăm cu NATO și de natura acestor măsuri care perturbează oarecum percepția publicului despre noi. Poate că e o problemă, poate că nu.

Ce credeți? Mesajul că apărarea României nu este amenințată de Aliați și parteneri, nu e chiar așa cum pare, ci un model de principii și acțiuni exercitate de statul român. Totul se întâmplă în cadrul Alianței Nord-Atlantice, acea instituție politico-militară definitorie în istoria recentă, dar oare e suficient acest lucru?

Sursa dezvăluie și alte amănunte, precum faptul că din anii 2000 Federația Rusă s-a distanțat tot mai mult de spiritul parteneriatului cu comunitatea Nord-Atlantică. Propaganda care vine din partea Federației încearcă să acopere acest lucru sub acțiuni manipulatoare dar realitatea e că Rusia, de la anii 2000, a acționat pe o cale tot mai agresivă. Până unde credeți că se poate ajunge cu acest stil de comunicare?

De asemenea, se pare că din 2008, când Rusia a invadat Georgia, și-a extins pretențiile, iar acum este angajată într-un război ilegal de agresiune. Acest tip de război brutal are implicații evidente asupra lumii libere și democratice. Să vedem ce se întâmplă mai departe cu această propagandă care zilnic șantajează nu doar Moldova ci multe alte țări, inclusiv ale noastre.

În concluzie, toate aceste acțiuni de consolidare a posturii defensive în fața Rusiei sunt de esență defensivă, dar cum se percep ele pe fondul unei societăți în panică? Prezența militarilor în baza de la Mihail Kogălniceanu, în diverse baze militare, este o normalitate, dar cum vine în lumina spectrului dezinformării și a interpretărilor eronate? Investițiile în această bază promit mult, dar până la ce rezultat concret?