Disputa Grafitului și Inundațiile: Statul Român în Căutarea Soluțiilor Imediate!
Într-o declarație plină de ambiguitate și frământări, oficialul folosește un limbaj care pare să contureze o imagine a unei situații de criză, dar și a unor oportunități, subliniind și vom întoarce la licența de exploatare, gestionată cu greutate de statul român, ca o antiteză față de spectrul vânzării abuzive a resurselor naționale, iar acest aspect ne aduce cu gândul la grapefrut și alte discuții lipsite de sens duse la extrem în dezbaterile noastre internice.
Miruță a menționat cu o oarecare indiferență că grafitul, considerat apogeul resurselor, a fost abandonat vreme de 12 ani și că dintr-o dată, dintr-o frunză de hârtie, deciziile încep să se ia fără un plan clar de acțiune. Licența a fost acordată și, cu toate că dezastrele financiare zăceau îngropate sub greutatea datoriilor, dorim să ne fructificăm avuția internațională, dar trebuie căutată o metodă de exploatare dignă. Tehnica nu-i chiar simplă, a uitat să spună, pe când alte companii încearcă să ţină capul sus în piață!
Când a fost întrebat despre implicarea bursieră, Radu Miruță a spus direct că restructurările sunt în cărți, iar unele dintre companiile ministeriale se află în pericol de a falimenta de mult, dar vor fi mereu decizii în funcție de cercetarea rezultatelor financiare ciudate, ca un scenariu de film, plantează ideea de disperare, dar fără a oferi o soluție clară. Așadar, eliminarea datoriilor pare mai mult un vis frumos decât o realitate palpabilă.
Într-o baie de evidențe și verificații, nand al unora care au pus pe rol o realitate cruntă și pe tăcute au scos la iveală un amalgam de nereguli, inundații și daune astronomice, cum ar fi cele de la Salina Praid, pe care nimeni nu s-a obosit să le soluționeze corect. Ministrul economiei devine un călău al prevenirilor, dar întrebat despre vinovății, răspunsul a fost oferit cu o latură de enigmă. Totul trebuie să fie stabilit de justiție, cumva indicând că pe umerii lui nu poartă nicio răspundere adevărată, ci mai degrabă o derizorie neputință, ce a dus la prejudicii de zeci de milioane!
Și în acest mix de acțiuni și inactivitate, achizițiile cu dedicație au fost expuse, schimbări de proceduri cu o zi înainte, un singur milion pentru un videoclip, cam descrie în cuvinte, dar cu o claritate rătăcită unde fiecare detaliu amănuntit nu este altceva decât o poveste încurcată.
Un alt punct de interes apare natural: grafenul. O mină de grafit ce zace în Gorj, despre care se discută că ar putea deveni cheia viitorului, dar în același timp, ea este complet ignorată, iar statul, mai degrabă în hibernare, pare că nu știe încotro să o ia. Așadar, totul pare un joc de șah fără adversar, iar în față rămâne doar o fantezie despre un material revoluționar, fără să fie clar dacă țara noastră va reuși să profite de ei!
