Mihaela Dascălu: O legendă a patinajului viteză românesc și provocările actuale ale sportului de iarnă
LEAD: Mihaela Dascălu, 55 de ani, este o figură emblematică a patinajului viteză românesc, având la activ trei participări la Jocurile Olimpice, cu cea mai bună clasare olimpică a unui român în acest sport. Cu toate acestea, în cadrul unui interviu recent, Dascălu a exprimat o viziune pesimistă asupra viitorului sporturilor de iarnă în România, subliniind dificultățile financiare și lipsa de resurse pentru tinerii sportivi.
Dascălu a reprezentat România la Jocurile Olimpice din 1992, 1994 și 1998, obținând locul 6 la proba de 1.000 de metri la JO de la Albertville în 1992, o performanță remarcabilă, care rămâne cea mai bună clasare olimpică a unui patinator de viteză român. În ciuda acestui succes, Dascălu este sceptică în privința șanselor țării noastre de a obține medalii olimpice în viitorul apropiat la sporturile de iarnă, considerând că sistemul actual nu susține dezvoltarea sportivilor de performanță.
Provocările sporturilor de iarnă în România
În interviul acordat publicației Libertatea, Dascălu a discutat despre activitatea sa actuală ca director la CSM Brașov, unde lucrează din 2022. Aceasta a subliniat dificultățile cu care se confruntă cluburile sportive din România, menționând că „suntem pe perfuzii”, referindu-se la lipsa de finanțare și incertitudinile constante legate de viitorul sportului de performanță. Dascălu a afirmat: „Din an în an așteptăm că ba se schimbă, ba nu se schimbă, ba se descentralizează, ba nu!”
Referitor la secția de patinaj din cadrul clubului, Dascălu a menționat că sunt legitimați doar cinci copii, subliniind că acest număr este insuficient pentru a forma o bază solidă de selecție. Aceasta a adăugat că, în întreaga țară, numărul sportivilor legitimați la patinaj este sub 100, ceea ce reflectă o scădere alarmantă a interesului și resurselor disponibile pentru acest sport.
Condițiile de antrenament și evoluția tehnologică
Dascălu a comparat condițiile de antrenament din prezent cu cele din perioada sa de activitate. „N-ai cum să mai faci sistemul acela centralizat dinainte de 1990,” a declarat ea, subliniind că multe familii se gândesc mai degrabă la beneficiile financiare decât la sport. De asemenea, a menționat progresele tehnologice în patinaj, afirmând că „sportivii de azi nu fug nici la timpii mei de acum 20 de ani, în condițiile în care totul a evoluat, tehnica de alergare, patinele.”
Printre recordurile personale ale Mihaelei Dascălu se numără: 500 de metri – 40,65 (1994); 1.000 de metri – 1:19,97 (1994); 1.500 de metri – 2:04,02 (1994); 3.000 de metri – 4:21,83 (1998); 5.000 de metri – 7:30,04 (1996), date care evidențiază performanțele sale notabile în competițiile internaționale.
Experiențele din cariera de sportivă și controversele din trecut
Mihaela Dascălu a povestit despre începuturile sale în patinaj, menționând că a început cu patinajul artistic înainte de a se dedica patinajului viteză. De-a lungul carierei sale, ea a întâmpinat și controverse, inclusiv o suspendare de un an și jumătate din cauza unui incident legat de dopaj, pe care l-a descris ca o mare nedreptate. „Am avut o mare dezamăgire, ce-i drept, dar și credința că mi s-a făcut o mare nedreptate,” a spus Dascălu, explicând că a fost supusă unei medicații necorespunzătoare în urma unei afecțiuni medicale.
În plus, Dascălu a discutat despre colaborarea sa cu antrenorul Adrian Ciobanu, care a fost implicat în scandaluri de dopaj. Ciobanu a recunoscut ulterior că a administrat anabolizante sportivilor, în contextul unei lipse de reglementări clare în sportul românesc. Aceasta a dus la pierderea unor șanse de participare la Jocurile Olimpice, inclusiv cele de la Calgary în 1988.
„La acest moment, există doar cineva care este reprezentantul României și ține legătura cu forurile internaționale,” a concluzionat Dascălu, făcând referire la starea actuală a Federației Române de Patinaj, care a fost dizolvată în 2018 din cauza neregulilor financiare.
În final, Dascălu a subliniat că România a rămas în urmă în comparație cu alte țări, cum ar fi Polonia și Ungaria, care au făcut progrese semnificative în acest sport. „La nivel de materiale, am ajuns și în urma Mongoliei,” a spus ea, punând accent pe necesitatea urgentă de a revitaliza sportul de iarnă din România prin investiții și suport adecvat pentru tinerii sportivi.
