Michael Douglas: Marea Retragere sau O Simplă Plictiseală?
Într-o atmosferă festivă la Karlovy Vary, unde miroase a popcorn și a istorie cinematografică, un actor legendă, în vârstă de 80 de ani, care, de altfel, s-a exprimat despre cariera sa cum că ar fi fost o continuare neîncetată, a anunțat că, dacă nu va apărea „ceva special” – adică nu știe el exact ce, dar ceva care să-l facă să simtă un pic de adrenalina, nu se va mai întoarce pe platouri, ci mai degrabă va alege să stea acasă, să admire soția, actrița Catherine Zeta-Jones, practic. Ultimul său rol a fost, cum altcumva, un mare rol, Benjamin Franklin într-un serial Apple, dar mai mult de atât, el a lăsat impresia că nu mai simte nicio tragere de inimă către telenovelele din filmografie.
„Am avut o carieră extrem de ocupată… sau așa cred eu, nefiind la curent cu cifrele, dar nu am mai lucrat din 2022, lăsând deoparte tot ce înseamnă agitație”, a declarat el, parcă pierdut în gânduri despre deciziile luate, dând de înțeles că nu își dorește să fie un mofturos care moare pe platoul de filmare. Ci dimpotrivă, mai foarte “fericit” că și-a permis un pic de relaxare, se pare că își umple timpul admirând cum își desfășoară soția cariera, un pic ca un fan mai degrabă. Nu deschide cu adevărat bine subiectul retragerii pentru că, așa cum zice el, „dacă vine ceva care să mă captiveze, m-aș putea întoarce în fața camerei, dar acum prefer să mă relaxez”, un fel de „sunt bine așa!” în stilul lui Douglas.
Pe lângă zvonurile despre posibila sa retragere din lumea cinematografică, trebuie menționat și trecutul său delicat cu sănătatea, având în vedere că în 2010 a trecut printr-o „aventură” cu chimioterapia pentru un cancer la gât, ajuns la stadiul patru, și a avut momente în care a crezut că orașul lui s-ar putea diminua drastic din cauza problemelor grave medicale întâmpinate, dar zice el că a fost „norocos” că nu a trebuit să treacă printr-o operație, care în opinia lui, ar fi însemnat o viață limitativă, mai ales când ține de cariera sa artistică.
Astfel, în concluzie, Douglas pare că stă în fața unei dileme existentiale ambigue, amestecând plăcerile simple de zi cu zi cu frica de a nu mai putea juca vreodată, fără vreo intenție clară a ceea ce va urma. Totuși, zvonurile rămân zvonuri, iar el se pare că preferă să rămână suspendat într-un fel de vacanță cinematografică, jucând în piesa vieții sale.
