Două incidente s-au succedat rapid în ultimele două zile în spațiul aerian al NATO, semnalează 20Minutes.fr, în timp ce Rusia este acuzată că încearcă să intimideze Occidentul.
Luni, o fregată rusească a tras două rachete de semnalizare către un elicopter militar danez. Incidentul s-a petrecut în apele internaționale ale Mării Baltice, în timp ce elicopterul se afla într-o misiune de rutină.
Fregata a tras „două rachete către elicopter. Una dintre ele a trecut în imediata apropiere a aparatului”, a comunicat armata daneză.
Șeful diplomației daneze, Lars Lokke Rasmussen, a denunțat un incident „total inacceptabil” și l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a oferi explicații.
„Acţiunile ruseşti vizează să intimideze şi să semene discordie. Nu vor reuşi. Nu vom ceda”, a subliniat şefa guvernului danez, Mette Frederiksen, citată de AFP.
Tot luni, militari polonezi au scos din mare o dronă rusească. „Armata a localizat și a recuperat o dronă din Marea Baltică, lângă plaja din Rusinowo, aproape de Jaroslawiec. O inspecție preliminară a relevat că este o dronă rusească”, a precizat ministrul polonez al apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz într-o postare pe contul său de X.
Jacek Goryszewski, purtătorul de cuvânt al Comandamentului operațional al armatei poloneze, a declarat pentru postul de televiziune TVN24 că drona, de tip Gerbera, ar fi putut veni din apele internaționale. Dronele Gerbera, cu rază lungă de acțiune, sunt utilizate adeseori drept momeli, dar pot transporta și explozibili.
Apoi, în noaptea de luni spre marți, piloți de vânătoare ai NATO au doborât o dronă care a pătruns în spațiul aerian al Lituaniei, venind dinspre Belarus. Sirenele antiaeriene au răsunat marți în Vilnius, capitala Lituaniei, și în regiunea înconjurătoare.
Armata lituaniană și piloții italieni din Misiunea NATO de Apărare Aeriană „au dat dovadă de o reacție rapidă și responsabilă”, a transmis Ministerul Apărării de la Vilnius.
„Împreună cu aliații noștri din NATO, Lituania își va apăra spațiul aerian”, a dat asigurări președintele Gitanas Nauseda.
Lituania, Letonia și Estonia, foste colonii sovietice care au devenit, după obținerea independenței, state membre UE și NATO, se confruntă adeseori cu intruziuni de drone pe teritoriile lor.
Rusia este acuzată că deviază în mod deliberat către țările baltice dronele ucrainene destinate să lovească instalații industriale și terminale petroliere din teritoriul său.
Cele două incidente și cazul dronei descoperite de Polonia au venit după ce Rusia a atacat duminică un tren de pasageri care circula între Kiev și Varșovia. Atacul a avut loc la 2 kilometri de granița cu Polonia și a determinat această țară să ia noi măsuri de consolidare a frontierei cu Ucraina.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, consideră că atacul asupra trenului de pasageri arată cât de disperat a devenit liderul autocrat rus Vladimir Putin. „Rusia este tot mai nechibzuită pe măsură ce își continuă războiul teribil contra Ucrainei”, a spus Rutte, citat de Reuters.
Fostul premier olandez a dat asigurări că statele membre NATO dispun de toate opțiunile de care au nevoie pentru a contracara atacurile hibride rusești. „Putin știe foarte bine că nu va putea să ne dividă. Și dispunem de toate opțiunile de răspuns de care avem nevoie atunci când vine vorba despre atacuri hibride”, a dat asigurări șeful NATO.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a denunțat la rândul ei comportamentul „iresponsabil și periculos” al Rusiei. Ea a subliniat că incidente precum cele produse în cazul elicopterului danez și intruziunii aeriene din Lituania fac parte „dintr-o tendință mai largă de agresiune și provocare din partea Rusiei față de Europa”.
În acest context, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a semnalat marți că Rusia nu înțelege decât limbajul forței și a cerut să i se impună un cost mai ridicat din cauza atacurilor hibride pe care le comite în Europa.
„Putin nu se va opri. Întrucât Rusia este pregătită să-și asume mai multe riscuri, Europa trebuie să-i impună un cost mai ridicat”, a declarat Kaja Kallas în fața eurodeputaților reuniți în sesiune plenară la Strasbourg.
„Atacurile hibride ale Moscovei sunt concepute pentru a ne intimida, pentru a ne paraliza societățile și a ne face ezitanți în a acționa. Este esențial ca alegerile să nu ne fie dictate de teamă”, a explicat Kaja Kallas, fostă șefă a Guvernului Estoniei.
Ea a cerut Europei să nu mai tacă și să desemneze în mod clar agresorul, atunci când este cazul. „Dacă atribuim aceste atacuri (în mod oficial – n.r.), Rusia nu se va putea ascunde, iar cetățenii noștri vor putea vedea schemele de funcționare și vor înțelege modul lor de operare”, a afirmat Kallas.
Din acest motiv, „ancheta, atribuirea și comunicarea publică clară din partea Germaniei după atacul (cu drone pus la cale de ruși – n.r.) la Leipzig au fost importante”, a salutat șefa diplomației europene.
