Mercenarii români din Congo: „Sunt oameni care se pricep la război, sunt profesioniști”

Un număr impresionant de 1.000 de mercenari români luptă în Congo, antrenând trupele guvernamentale care se confruntă cu rebelii. Adelin Petrișor, jurnalist cu experiență în reportaje de război, a fost în Goma, un oraș din Republica Democrată Congo, pentru a documenta activitatea acestor mercenari, devenind martor direct al misiunilor lor și al modului în care sunt percepuți de localnici.

Petrișor a declarat pentru HotNews.ro că acești militari profesioniști, proveniți din Legiunea Străină, Ministerul Apărării Naționale, Jandarmerie și Poliție, se află în Congo pe baza unui contract cu o firmă a omului de afaceri Horațiu Potra. ”Ei își fac misiunile. Au niște tabere în care pregătesc militarii congolezi, îi învață să tragă cu kalashnikovul, cu pușca cu lunetă, cu lansatoare de grenade și mai au niște poziții de apărare, la marginea orașului Goma. Aici fac misiuni permanente de supraveghere, stau câte 12 ore, iar apoi se schimbă. Nu fac altceva decât ce scrie în contract”, a spus Petrișor.

Mercenari sau antrenori?

Deși ei se definesc drept antrenori, Petrișor consideră că, potrivit definiției din Dicționarul Explicativ, acești militari sunt, de fapt, mercenari. ”Ei zic că nu luptă în linia întâi, dar ajută armata respectivă în luptă. Pregătesc oamenii care luptă cu rebelii. Automat ajuți armata respectivă și lucrezi pentru ei. Ei spun că acest cuvânt a căpătat o conotație peiorativă și preferă să nu li se spună așa, dar după definiția din DEX, sunt mercenari. 

Mi-au spus că potrivit Convenției de la Geneva nu sunt mercenari, pentru că nu sunt în prima linie, dar pentru omul care se uită la televizor, care citește ziarul, sunt mercenari. Luptă pe bani, pentru altă armată. E clar, nu există dubii, fie că le place sau nu.”, a adăugat Petrișor.

O forță de impact pentru Armata Română?

Întrebat dacă acești 1.000 de mercenari ar putea fi recrutați de Armata României într-un eventual conflict, Petrișor a răspuns: ”Clar sunt oameni care se pricep la război, sunt profesioniști. Mulți dintre ei sunt rezerviști în armată, care sigur pot să fie chemați, dacă este cazul.”

Această afirmație ridică o serie de întrebări, precum: ar putea fi acești mercenari integrați cu ușurință în structurile armatei? Ar putea fi o forță de impact pentru Armata României, în cazul unui conflict? Acestea sunt întrebări la care experții din domeniul militar ar trebui să ofere răspunsuri.

Un jurnalist cu experiență pe front: „Nu există echilibru 100%”

Adelin Petrișor are aproape 30 de ani de experiență în reportaje de război, având o perspectivă unică asupra conflictului din Ucraina. Întrebat despre obiectivitatea presei române în relatările despre războiul din Ucraina, Petrișor a declarat că ”nu există echilibru 100%”.

”Cred că ești nebun dacă spui că ești 100% echilibrat. Eu cred că presa din România, în mare majoritate, încearcă să fie echilibrată, spre deosebire de Rusia. Acolo, entitățile care gândesc altfel decât Kremlinul sunt interzise. Aici, sunt luări de poziții pro-Kremlin. 

În România, poți să auzi și așa ceva, deci e clar că e vorba de democrație. Nu există un echilibru 100%, iar cine spune asta fie exagerează, fie minte, fie e nebun. Eu cred că presa din România încearcă să fie echilibrată. Uneori reușim, uneori nu reușim.”, a adăugat jurnalistul.

Armata Română: „S-au schimbat multe, dar mai sunt multe de schimbat”

Petrișor a analizat și evoluția Armatei Române din 1995, când a început să se implice în reportaje din domeniul militar. ”S-au schimbat multe, cum s-au schimbat și în presă. Clar mai sunt multe de schimbat, însă într-un fel arăta armata în 1995, într-un fel arăta în 2002, când am fost în Afganistan și altfel arată acum. Și nu doar la capitolul dotări. Clar s-au schimbat multe în bine, mai sunt multe care mai trebuie schimbate, dar s-au schimbat multe la nivel de mentalitate și cu modul în care sunt pregătiți militarii români. Acționează altfel acum”, a spus Petrișor.

Însă, el subliniază că ”absolut toate categoriile de forțe armate au crescut în ultimii 30 de ani, dar mai e mult până departe. Mai sunt multe de schimbat în armată, ca și în presă.”

Războiul din Ucraina: ”Trebuie să vedem și lucrurile bune care se întâmplă la Kiev”

Petrișor subliniază că ”niciun război nu seamănă cu altul” și că ”trebuie să urmărim tot ce se întâmplă în Ucraina, pentru că se întâmplă la frontiera noastră și este pentru prima dată în aproape 80 de ani când avem un război mare în Europa.”

”Cred că oamenii s-au săturat de știrile venite din Ucraina, dar cred că presa nu trebuie să se oprească. Ea trebuie să povestească în continuare ce se întâmplă, privind obiectiv. Ar trebui să vorbim și despre lucrurile bune pe care le face Kievul și despre cele mai puțin bune. Așa cum am vorbit multă vreme despre faptul că românii din Ucraina nu au avut absolut deloc drepturi, iar lucrurile s-au mai schimbat. Acum au dreptul să învețe în limba română. 

Trebuie să privim cu atenție, pentru că e aproape de noi și nu e de glumit cu lucrurile astea, dar trebuie să vedem și lucrurile bune care se întâmplă la Kiev și pe cele mai puțin bune. Nu cred că într-un război există unul care are bile albe și unul care are bile negre. 

În război, se întâmplă lucruri urâte, chiar și când vorbim de armate regulate care respectă regulile Convenției de la Geneva. Există abuzuri și noi trebuie să vorbim despre ele, indiferent de unde se întâmplă.”, a concluzionat jurnalistul.