“`html
Conor McGregor Visează la Preşedinţie: Nebunie sau Genialitate?
Conor McGregor, un star UFC, a decis luni să arunce în faţa poporului irlandez o petiţie care îl vizează direct, cerându-le susţinerea într-o încercare neobişnuită de a deveni preşedinte al Irlandei, ceea ce, în contextul actual, se dovedeşte a fi, hai să zicem, o mişcare neobişnuită, având în vedere că omul nu a mai luptat din 2021, aproape că a dispărut din peisajul sportiv, mă rog, vă daţi seama că trecerea de la ringul de luptă la biroul prezidenţial nu este ceva ce se face dintr-o dată, simple evoluţii de carieră?
Departe de a fi doar un alt capriciu al unei celebrităţi, McGregor pe numele său complet, conchide că are nevoie de susţinerea irlandezilor pentru a participa la alegerile prezidenţiale din 11 noiembrie, iar cum acest individ, în vârstă de 37 de ani, a fost recent condamnat pentru agresiune sexuală, haideţi să vedem cum combină asta cu dorinţa lui arzătoare de a conduce, da? În martie anul trecut, a anunţat că vrea să „pătrundă” în politica irlandeză, dar trebuie să ştiţi că, conform legilor irlandeze, el trebuie să adune douăzeci de susţineri din partea parlamentarilor sau de la patru comitate, ceea ce, sincer, sună complicat, nu-i aşa?
Într-un mesaj mai amplu, el a acuzat sistemul politic irlandez de limitarea vocii alegătorilor, spunând că „Acest sistem, deşi menit să asigure un anumit grad de influenţă politică în rândul candidaţilor, restricţionează în mod neintenţionat vocea directă a electoratului irlandez”, aparent o observaţie pertinentă dar, exact, oare ce înseamnă cu adevărat? Iar, într-un binecunoscut stil combativ, el solicită o reformă a procesului electoral pentru ca numele lui să fie pe buletinul de vot, mântuirea Irlandei fiind un alt punct forte al discursului său, spunând să „salvăm Irlanda!”- ca şi cum asta era o chestiune uşor de realizat.
Mai mult decât atât, el a profitat de această ocazie pentru a-l critica pe actualul prim-ministru, Simon Harris, numindu-l „ruşine” într-o manieră dramatică, ce-i drept, înainte de a încuraja electoratul să voteze pentru „orice alt candidat decât aceşti trădători, aceşti neoameni”. Să fie asta o strategie electorală sau doar un moment de frustrare? Rămâne de văzut! Cu un link către petiţia sa pe change.org care, apropo, căuta, la câteva ore după publicare, sprijinul a puţin sub 5.000 de semnături, se întrebă singuri, este McGregor un viitor lider sau doar un alt extrem de vocal fanatic? Răspunsul, evident, se află în mâinile electoratului.
“`
