Impactul măsurilor de austeritate asupra stabilității economice a României
Recent, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, a adus în atenția publicului o situație alarmantă: România a fost foarte aproape de incapacitatea de plată, un scenariu catastrofal care a fost evitat doar prin măsurile de consolidare fiscală implementate de Guvernul Bolojan în ultimele șase luni. Această analiză subliniază importanța acestor măsuri și contextul economic precar în care se află țara.
Filmul Evenimentelor
Într-o analiză publicată în Curs de Guvernare, Lazea a subliniat contradicția dintre discursul politic optimist și realitatea economică. Deși unele voci au considerat că reducerea deficitului bugetar este o “scamatorie”, economistul a catalogat rezultatul prevăzut pentru 2025 – un deficit sub cel prognozat – drept o “superperformanță” care a salvat România de la retrogradarea în categoria “junk”. Această situație este rezultatul unei politici economice care a început să ia formă în 2015, când România îndeplinea toate criteriile necesare pentru aderarea la zona euro. Cu toate acestea, guvernele succesive au optat pentru o strategie de creștere rapidă, bazată pe consum și relaxare fiscală, sacrificând echilibrele macroeconomice.
Astfel, România a înregistrat o creștere economică remarcabilă, dar însoțită de cea mai mare inflație și cele mai mari deficite din Uniunea Europeană. Comparativ, Bulgaria a adoptat o abordare mai prudentă, alegând o creștere sustenabilă, ceea ce îi va permite, conform prognozelor, să adere la zona euro în 2026, o oportunitate pe care România a ratat-o.
Mizele și Consecințele
Lazea a indicat că deteriorarea finanțelor publice nu poate fi atribuită exclusiv unui singur guvern sau sector, ci este rezultatul unui consens tacit între mediul politic, cel de afaceri și populație, care au acceptat un model economic nesustenabil. În acest context, mediul de afaceri a beneficiat de taxe scăzute, scutiri fiscale pentru anumite sectoare și un regim permisiv care a facilitat evaziunea fiscală. Pe de altă parte, populația a fost îndemnată să accepte gratuități și beneficii, precum tichete de masă și plafonarea prețurilor la energie, fără a se întreba de unde provin aceste resurse.
În plus, statul a crescut salariile fără o acoperire corespunzătoare în venituri, crescând astfel aparatul bugetar. Aceste “cadouri” au fost, în cele din urmă, finanțate prin îndatorare masivă, nu prin venituri reale, ceea ce a dus la o situație extrem de precarizantă.
În ciuda criticilor aduse Guvernului Bolojan pentru măsurile de austeritate care au frânat consumul, Lazea susține că alternativa ar fi fost catastrofală: incapacitatea de plată și imposibilitatea de a achita pensiile și salariile, fără a apela la tipărirea de bani, ceea ce ar fi provocat o explozie a inflației. Fără acele măsuri de consolidare fiscală, România s-ar fi confruntat cu o retrogradare gravă din partea agențiilor de rating, fiind incapabilă să își onoreze obligațiile financiare.
Conform analizei, măsurile adoptate au avut efecte pozitive, precum evitarea recesiunii (creștere de aproximativ 1% în 2025), reducerea deficitului bugetar de la 8,7% la 7,7% pe cash și scăderea costurilor de împrumut. De asemenea, s-a realizat o tranziție de la o economie bazată pe consum la una orientată spre investiții, ceea ce poate aduce beneficii pe termen lung.
Valentin Lazea încheie cu un apel la onestitate în dezbaterea publică, avertizând că reziliența societății va fi pusă la încercare în anii următori, iar nota de plată pentru anii de relaxare fiscală este inevitabilă. Această situație subliniază complexitatea provocărilor economice cu care se confruntă România și nevoia de a adopta măsuri sustenabile pentru a asigura stabilitatea pe termen lung.
