Măsuri urgente pe Dunăre pentru asigurarea apei necesare centralei nucleare de la Cernavodă
Specialiștii români implementează o soluție inedită pe Dunăre pentru a asigura apa necesară funcționării reactorului 2 al centralei nucleare de la Cernavodă. Planul constă în blocarea parțială a brațului Bala, care leagă Dunărea Veche de Brațul Borcea, prin scufundarea controlată a unor barje încărcate cu piatră, cu scopul de a devia debitul apei către bazinul centralei.
Intervenția asupra brațului Bala
Zona critică în care se vor desfășura lucrările este brațul Bala, considerat punctul cheie pentru redirecționarea debitelor Dunării către zona centralei nucleare. Specialiștii intenționează să amenajeze un prag submers care să faciliteze deviarea apei. Această măsură este menită să crească debitul apei în zona centralei, esențială pentru răcirea reactorului în funcțiune.
Sorin Rîndașu, director general adjunct al Administrației Naționale Apele Române, explică: “Pe de o parte, dirijarea debitului pe Dunărea Veche dinspre brațul Bala… Măsurile astea înseamnă a scufunda în locuri prestabilite a unor barje care vor fi scufundate controlat cu încărcătură de piatră de probabil 500 de tone.”
Cătălin Țigănuș, director Navrom, detaliază implicarea companiei în proiect: “Navrom va pune la dispoziție 4 barje care ar trebui încărcate cu piatră brută, ca să fie scufundate în amonte de Bala. Primele 2 azi pleacă, iar mâine alte 2 barje vor merge la Isaccea, să fie încărcate cu piatră.”
Lucrări tehnice și colaborarea cu forțele navale
Pe lângă scufundarea barjelor, intervenția va cuprinde și lucrări de dragaj în aval de bifurcația de la gura Bala, menite să sporească debitul către centrală. Aceste lucrări de dirijare a curentului se realizează cu sprijinul Armatei Române, prin forțele navale implicate în proces.
Romeo Soare, responsabil operațiune în cadrul AFDJ Galați, menționează: “S-a hotărât execuția dragajului în aval de gura Bala, de bifurcație, în ideea de a spori debitul către Cernavodă. Sunt lucrări de dirijare a curentului.”
Obiectivele intervenției și potențialele riscuri
Măsurile se așteaptă să crească nivelul apei în zona centralei cu până la 15 cm. Această creștere este crucială pentru a asigura rezerve suficiente pentru pompele de răcire ale reactorului activ, mai ales în condițiile scăderii continue a debitului Dunării la intrarea în țară. Se estimează menținerea acestei situații până când debitul va atinge 1600 metri cubi pe secundă.
Cu toate acestea, experții în hidrologie atrag atenția că această soluție este una de avarie și nu reprezintă o rezolvare pe termen lung. Daniel Diaconu, profesor universitar și expert în hidrologie, avertizează asupra riscului ca apa să erodeze malurile în locul barjelor scufundate, ceea ce ar putea anula efectele așteptate ale intervenției.
El subliniază că probleme similare au mai existat, constatând că debitul Dunării pe acest braț nu a fost întotdeauna suficient pentru răcirea reactorului. “Atunci, trebuiau făcute niște decolmatări. Trebuiau făcute niște reprofilări de maluri astfel, încât adâncimea râului în zona prizei pentru reactor să fie cea necesară. Undeva în jurul a doi metri pe termen mediu, clar trebuiesc făcute niște studii și regândit un pic tot acest flux de apă pe parcursul inferior al Dunării.”
Monitorizarea debitului Dunării și impactul asupra centralei
Administrația Națională Apele Române monitorizează în permanență debitul Dunării pe toată lungimea sa, iar datele recente indică o scădere continuă. La stația hidrometrică Baziaș, debitul este de 1590 metri cubi pe secundă, cu o tendință de scădere până la 1540 metri cubi pe secundă prevăzută pentru 7 august.
Sorin Rîndașu explică impactul acestor debite asupra centralei nucleare: “Ce înseamnă asta pentru Cernavodă? Înseamnă o scădere de 2, 3 cm pe zi, astfel Cernavodă poate rezista 4, 5 zile la limită. Va fi o concentrare în zona confluenței și apoi pe cât posibil în zona Cernavodă cu restricții pentru centrală. Dacă va crește turbiditatea se vor opri lucrările.”
Finanțarea lucrărilor de aducțiune și implicarea guvernului
Guvernul României a alocat o sumă de 7 milioane de lei din fondul de rezervă pentru finanțarea lucrărilor de aducțiune de apă de pe Dunăre către centrala nucleară de la Cernavodă. Această finanțare este esențială pentru continuarea intervențiilor urgente menite să asigure funcționarea sigură a reactorului în contextul scăderii debitelor Dunării.
Implicarea și coordonarea între instituții
Intervenția complexă de pe Dunăre implică colaborarea între mai multe instituții: Administrația Națională Apele Române, compania Navrom, Armata Română prin forțele navale, precum și administrațiile locale din Galați și Isaccea. Această coordonare este vitală pentru realizarea lucrărilor în condiții de siguranță și eficiență ridicată.
Toate aceste măsuri reflectă un efort coordonat și urgent de a răspunde unor condiții hidrologice nefavorabile, a căror evoluție va fi monitorizată atent în următoarele zile și săptămâni pentru a ajusta intervențiile și a proteja funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă.
