Masacrul din Epoca Fierului: O privire asupra impactului asupra comunităților din trecut
Lead: O descoperire arheologică recentă a scos la iveală o groapă funerară din secolul al IX-lea î.Hr., care adăpostește rămășițele a 77 de indivizi, majoritatea femei și copii. Această descoperire subliniază impactul devastator al violenței interumane asupra comunităților din acea perioadă.
Ce s-a întâmplat
Groapa funerară, datată în secolul al IX-lea î.Hr., a fost descoperită în urmă cu peste 50 de ani de arheologi iugoslavi. Cu un diametru de puțin sub trei metri și o adâncime de doar jumătate de metru, aceasta adăpostește rămășițele a 77 de indivizi, dintre care peste 60% erau copii și mai mult de 70% erau de sex feminin. Aceste date au fost publicate într-un studiu recent în revista Nature Human Behaviour. Rămășițele sunt păstrate în prezent la Muzeul Voivodinei din Novi Sad, Serbia, și au fost analizate recent prin metode moderne.
Vocea celor implicați
Arheologul Barry Molloy de la University College Dublin a declarat că analiza a identificat și rămășițele a aproximativ 20 de bărbați și băieți, subliniind că „nu este o diferență întâmplătoare”. El a afirmat: „Este clar că s-a făcut o selecție în privința celor uciși”, evidențiind anomalia proporției ridicate de femei și copii în mormintele colective, care de obicei conțin un număr echilibrat de bărbați și femei. Molloy a adăugat că „femeile tinere și copiii lipsesc adesea din execuțiile prizonierilor”, deoarece erau, cel mai probabil, luați ca sclavi.
Context
Studiile arheologice anterioare sugerează că violențele au evoluat în Europa de la raiduri ocazionale la conflicte organizate, în special după introducerea agriculturii cu 8.000–9.000 de ani în urmă. Această descoperire reflectă o confruntare între grupuri culturale diferite care încercau să controleze zona, ceea ce a generat numeroase episoade de violență, culminând în perioada timpurie a Epocii Fierului. Situl arheologic de la Gomolava, situat în apropierea satului sârbești Hrtkovci, reprezintă un exemplu relevant în acest context.
Ce urmează
Analizând aceste rămășițe, cercetătorii sugerează că victimele au fost ucise de păstori semi-nomazi dintr-o altă cultură, ceea ce indică faptul că conflictele pentru controlul pământului erau frecvente. Molloy afirmă că „pare că avem un grup care dorea să controleze peisajul și să îl exploateze agricol, și un alt grup care voia să se deplaseze prin zonă și să o mențină deschisă”. Proporția ridicată de femei și copii uciși sugerează că aceștia aveau un statut important în comunitățile agricole, având astfel un impact semnificativ asupra structurii sociale și economice a acelor vremuri.
