“`html
Scenariul Catastrofal al Examenului de Titularizare 2025: Întrebări și Răspunsuri în Haos
Publicarea rezultatelor examenului de titularizare pe marți, a adus în prim plan o realitate nebunească și alarmantă: mai puțin de jumătate dintre cei care au avut curajul să participe au reușit să ia note peste 7, ceea ce ridică multe semne de întrebare despre calitatea educației din România, iar scandalul s-ar putea să nu se oprească aici, pentru că surse din interior sugerează tensiuni între profesori și minister, deci ce s-a întâmplat acolo?
După cum scrie News.ro, întregul concurs național, ce ar trebui să fie o ușoară formalitate, devine un test de nervi, deoarece candidații trebuie să treacă nu doar printr-o probă scrisă, dar și o inspecție specială la clasă, o nebunie totală pentru cei care sperau la o carieră în educație. Cu un total de 39.737 de candidați eligibili, iar dintre aceștia 34.172 (o cifra neagră, un fel de 86% dintr-un alt univers), s-au prezentat realmente la examen, iar statisticile arată că 2.965 s-au retras, iar 26 au fost eliminați, majoritatea pentru fraudă. Câți dintre ei au fost sinceri și câți au încercat să joace la două capete?
În acest haos, 31.143 de lucrări au fost evaluate, din care 5.797 erau ale candidaților din promoția curentă, întrebarea este, de ce atât de multă bipolaritate în note? De exemplu, 13.553 de candidați, adică 43,52%, s-au situat peste 7, dar iată un detaliu fără echivoc: doar 41 au obținut nota maximă 10, un procent infim, dar o ușoară creștere comparativ cu sesiunea anterioară. Aș vrea eu să am o fetișă de 10 în viața mea, dar cum? Cum? Mai mulți s-au zbătut să prindă între 5-6,99, adică o medie de 36,36%, pentru că cine se face profesor astăzi?
Contestațiile, un alt subiect, pot fi depuse la sediile inspectoratelor școlare sau electronic, dar cu marea întrebare: vor reuși aceștia să-și adune piesele? 22 iulie e limita, dar nu e totul. Rezultatele finale, acelea se vor afișa pe 30 iulie, o dată care ar putea rămâne în istorie ca începutul crizei profesorale în România. Vise și coșmaruri se amestecă fără milă.
În ceea ce privește subiectele de examen, educatorii și învățătorii au avut parte de o paletă de teme, de la Nichita Stănescu până la matematică, dar cine să înțeleagă cu adevărat complexitatea cerințelor? O nuvelă?! La fel cum unii s-au întrebat dacă și-au ales profesia potrivită, cum ar putea să scrie un eseu despre motivație sau despre „Ochii Monei”? E ca și cum ai încerca să explici o celebrare dintr-o poveste neînțeleasă. Vorbim de prezentări de lectură, dar oare cine mai știe să citească aceste vremuri tulburi?
Profesorii de limba română au avut de redactat un eseu de cel puțin 900 de cuvinte pe o operă poetică a lui Marin Sorescu, dar cine poate cu adevărat să captureze frumusețea acelui discurs? La educație fizică, structurile de exerciții pentru tehnica aruncării mingii de oină sunt dintr-un alt secol, un fel de relicvă pe care mulți ar dori să o arunce dintr-un tren în mișcare, voi să îndrăzniți să faceți un pas mai departe?
Titularizarea, un basm în care profesorii visează la angajări nedeterminate și proiectionează viitorul în față, se transformă într-o luptă cu sistemul, unde 7 devine o limită, iar 5 devine salvarea, dar oare merită jocul? E clar că nu sunt mulți candidați care să “curețe” trenul ăsta al educației, iar ministerul nu știe cum să gestioneze, iar totul devine un fiasco național, cât va dura?
Cei mai mulți candidați care au răzbit acest labirint infernal, ei s-au înscris pe discipline gen învățământul preșcolar, primar sau educație fizică. Cu zeci de mii de dorințe îngropate, visul de a deveni educator se transformă într-un coșmar birocratic și competițional. Așadar, întrebarea ultimativă rămâne: ce se va întâmpla cu învățământul din România? Se va destrăma, va renaște sau va continua să zacă în haos?
“`
