Conform informațiilor prezentate la un eveniment recent de către consilierul de stat la Cancelaria prim-ministrului, Victoria Stoiciu, România este în plin proces de îmbătrânire. Deși în prezent persoanele cu vârsta de peste 65 de ani reprezintă aproximativ 20% din populație, se estimează că acest procent va crește la aproape 30% până în anul 2050. Această tendință ridică diverse provocări legate de sistemul de pensii, asigurările sociale și sistemul de sănătate, dar poate și deschide noi oportunități de dezvoltare a unei societăți echitabile, în care nimeni să nu se simtă excluzat sau singur. Îmbătrânirea activă poate contribui la construirea unei comunități în care persoanele în vârstă să aibă o viață plină de sens și să continue să se implice activ în societate și în viața comunității, chiar și după ieșirea la pensie.
Viziunea Guvernului în ceea ce privește îmbătrânirea activă este de a asigura o viață lungă și sănătoasă, plină de satisfacție și împlinire pentru populație. Pentru a atinge acest obiectiv, se impune crearea unui mediu favorabil îmbătrânirii active, care să ofere acces la educație și formare pentru persoanele în vârstă, să faciliteze accesul acestora la locuri de muncă și să le ofere un nivel decent de trai și servicii de îngrijire de calitate.
Pentru a face față acestei provocări, Guvernul a adoptat o serie de strategii, printre care se numără strategia privind serviciile de îngrijire de lungă durată și îmbătrânirea activă, strategia de ocupare a forței de muncă pentru a crește gradul de activare a persoanelor vârstnice pe piața muncii, precum și strategia pentru persoanele cu dizabilități.
În plus, Guvernul a luat și măsuri legislative pentru a reforma sistemul de asistență socială și servicii sociale, având în vedere abuzurile descoperite în unele centre de îngrijire pentru persoane în vârstă sau pentru persoane vulnerabile. Scopul acestor măsuri este de a asigura că astfel de situații nu se mai repetă și că populația în vârstă beneficiază de servicii sociale de înaltă calitate.
Rezultatele măsurilor luate până în prezent sunt încurajatoare. Gradul de ocupare pe piața muncii pentru persoanele cu vârsta între 55 și 65 de ani a crescut semnificativ în ultimii ani, conform datelor de la Eurostat. De asemenea, s-a înregistrat o creștere a participării persoanelor în vârstă la programele de educație și formare. Cu toate acestea, este important să nu ne oprim aici și să continuăm să facem eforturi pentru a ne apropia și mai mult de media europeană în ceea ce privește îmbătrânirea activă.
Este esențial să schimbăm percepția asupra persoanelor în vârstă și să le vedem drept resurse prețioase pentru comunitate. Cei în vârstă nu trebuie să fie percepuți ca o povară, ci dimpotrivă, sunt o comoară pentru societate. Abordarea care pune profitul și randamentul în fața bunăstării și satisfacției persoanelor în vârstă este greșită și trebuie să promovăm un nou mod de gândire, în care valorizăm contribuția acestora și respectăm demnitatea și drepturile tuturor cetățenilor, indiferent de vârstă.
Îmbătrânirea activă poate fi privită ca o oportunitate pentru România de a construi o societate mai incluzivă și echitabilă, în care fiecare individ să se simtă valorizat și să aibă o viață plină de sens. Pentru a atinge aceste obiective, este necesară o colaborare între autorități, societatea civilă și sectorul privat, în vederea implementării unor politici și programe eficiente care să sprijine îmbătrânirea activă și să asigure condiții optime pentru persoanele în vârstă.
TAGS: îmbătrânirea activă, posibilități de îmbunătățire a calității vieții, România îmbătrânește, strategii guvern, servicii de îngrijire, educație și formare, solidaritate intergenerațională, drepturile persoanelor în vârstă
