Forma finală a măsurilor fiscal-bugetare pentru care Guvernul va își asuma răspunderea a fost finalizată, potrivit premierului Marcel Ciolacu. Acesta a subliniat că România nu mai poate susține facilități și privilegii în valoare de 75 de miliarde de lei și o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei anual, reprezentând 15% din PIB.
“Avem acum forma finală a măsurilor fiscal-bugetare, după consultarea cu toți partenerii sociali, sindicate, patronate, ONG-uri și administrația locală. Multe dintre propunerile acestora sunt incluse în acest proiect. Așa am decis să îmi asum răspunderea în Parlament. Aceste măsuri vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii și restabilirea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu își mai poate permite facilități și privilegii în valoare de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Aceste sume reprezintă 15% din PIB. Nu există niciun exemplu de stat modern care să funcționeze în astfel de condiții”, a afirmat Ciolacu.
El a adăugat că bugetul României se bazează pe taxele plătite de salariați, pe consumul acestora și pe investițiile publice. Premierul a mai menționat și existența unui paradox, în sensul în care România are cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe și impozite din Europa pentru capital.
“Ca premier, sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulțumite care obțin profituri de sute de milioane de euro, nu de miliarde de euro. Există un interes vital, acela de a nu ajunge să restricționăm fondurile europene și reformele din PNRR. Este vorba de o miză uriașă, peste 70 de miliarde de euro, și de aderarea României la OECD, ceea ce ar atrage investiții străine în țara noastră. Nu voi pune în pericol aceste obiective strategice ale României”, a subliniat Ciolacu.
El a respins criticile conform cărora măsurile propuse de Guvern ar duce la “austeritate”, susținând că măsurile de austeritate au fost implementate în 2010, când au fost reduse salariile și pensiile și a fost majorată TVA-ul de la 19% la 24%.
“Atunci, românii au devenit mai săraci și puterea lor de cumpărare a scăzut. Guvernul actual nu majorează TVA-ul general și menținem TVA-ul de 9% pentru alimente și medicamente, precum și TVA-ul cel mai mic, de 5%, pentru lemn de foc, energie, gaze și cărți. Prin urmare, nu există niciun risc ca prețurile să crească în timpul iernii. În plus, nu putem vorbi despre austeritate atunci când o măsură-cheie este creșterea salariului minim cu 10%, de la 3.000 la 3.300 lei, iar în construcții, prin ordonanță de urgență, vom crește salariul minim cu 12,5%, de la 4.000 la 4.500 lei. Astfel, vorbim despre o creștere a salariului minim pentru 2 milioane de oameni, iar angajații obișnuiți nu vor plăti nicio taxă în plus”, a explicat Marcel Ciolacu.
El a subliniat, de asemenea, că va fi implementată cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de la Revoluție încoace.
“Este adevărat, unii nu vor mai fi șefi în stat. Vom elimina mii de funcții de șefi, împreună cu o serie de consilieri, șoferi și secretari. Aceasta este cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de la Revoluție încoace și ar fi trebuit să fie inițiată mai devreme. Deoarece aceasta nu s-a întâmplat, voi face eu acest lucru acum. Nu am de gând să dau înapoi. Este necesară o reformă majoră și sunt pregătit să mi-o asum, deoarece este singura șansă pentru a continua dezvoltarea României”, a transmis prim-ministrul.
Conform expunerii de motive a actului normativ, se introduce un impozit minim pe cifra de afaceri. Acesta se aplică în cazul în care contribuabilul a înregistrat în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 de euro, care rezultă într-un impozit pe profit cumulat de la începutul anului fiscal mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.
În ceea ce privește impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, se stabilesc două cote de impozitare în funcție de veniturile realizate și natura activităților desfășurate: un impozit de 1% pentru microîntreprinderile cu venituri de până la 60.000 de euro și un impozit de 3% pentru cele cu venituri mai mari de această sumă.
De asemenea, se propun modificări privind acordarea de facilități fiscale pentru persoanele fizice care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor prin desfășurarea activității de programare de calculator. Propunerea este de a restrânge aplicarea facilităților fiscale doar la locul unde se află funcția de bază, în baza unui contract individual de munc
