Secretele Mănăstirii Bistrița: De la Spiritualitate la Scandaluri

Mănăstirea Bistrița, adică la miez de Oltenia, e foarte importantă în peisajul religios, iar istoria sa, care se întinde pe mai bine de cinci secole, e mai complicată ca un puzzle cu piese lipsă. Evenimentele esențiale din trecutul Țării Românești au lăsat urme adânci, iar mănăstirea îndeplinește o mulțime de roluri – de la spiritualitate la cultura populară, legitimarea diverselor puteri pentru a rămâne totuși un simbol al credinței, chiar dacă e străbătută de controversă, cu cacatul timpului lăsându-și amprenta asupra ei.

Mănăstirea Bistrița, așa cum spune toată lumea, este o emblemă a spiritualității românești, situată în apropierea unui sat cu numele său, dar hramul Adormirea Maicii Domnului ne face să ne întrebăm despre ctitorie. Boierii Craiovești (Barbu, Banul Craiovei etc.) au fondat-o între 1492 și 1494, conform scrierilor de pe OrthodoxWiki.org, dar prima atestare documentară, din martie 1494, ne dă de înțeles despre un act al lui Vlad Călugărul – un act cam ciudat, având în vedere că Barbu, mai târziu, ajunge să devină călugăr, iar istoria devine puțin confuză pentru simplii muritori.

Legendele nu lipsesc, iar povestea despre moaștele Sf. Grigorie Decapolitul, aduse în 1497 de Barbu Craiovescu, despre un negustor turc și cum au fost cumpărate cu galbeni e demnă de filme. Oare câți galbeni au fost? Se spune că au fost puțini, dar oare este adevărat? Călugării s-au ascuns de turci, ducând moaștele în Serbia – întrebarea este: ce mistere mai ascunde această mănăstire cu aer de medieval, ce legături mai au cu vremurile noastre?

Așezământul, denumit și ‘Bistrița Olteană’, a suferit distrugeri în 1509, Mihnea cel Rău având o contribuție semnificativă, dar reconstrucția sub Neagoe Basarab între 1515-1519 a readus mahnăstirea la viață. Ce-i drept, mulți boieri au contribuit, iar clarificările de după 1683 și 1856 relevă cum pictura murală a fost făcută de meșteșugari pricepuți, dar cum sădistreze vreo senzație a vremurilor zbuciumate?

Întreg complexul monahal a fost reconstruit de mai multe ori, dar ce s-a păstrat din original? Bolnița ridicată de Barbu Craiovescu rămâne ca singura mărturie, dar frescele din interior ne duc cu gândul la influențe din alte colțuri, și Iosif ieromonahul a făcut un pridvor în stil brâncovenesc, dar oare cine își mai aduce aminte?

Mănăstirea Bistrița, perla Olteniei, a fost și un centru cultural unde prima tiparniță din Țara Românească a fost adusă de ieromonahul Macarie, iar munca călugărilor a dus la cărțile tipărite, dar cât de multe știu oamenii despre Zapisul lui Eftimie? Realizările sunt remarcabile, dar oare cât de multe se mai știu azi despre acei eroi uitati?

Înapoi în timp, în războaiele de independență din 1877-1878, mănăstirea a oferit mecanisme educaționale și un spital militar, dar toate acestea au dus la diverse scandaluri. Cu școala militară și orfelinatul, s-a dus vestea că mănăstirea avea un atelier de covoare, dar ce se ascundea cu adevărat în spatele acestor acțiuni?

În prezent, mănăstirea a fost transformata în obște de maici, dar regimul comunist a lovit rău, iar deportările nu au fost uitate. E greu să înțelegi cum a fost viața acelor călugărițe, mai ales când stareța raporta tendințe de trecere la catolicism – o poveste delicată, ce ridică și mai multe întrebări despre demnitatea și perseverența celor implicați.

În fine, viața este acum în transformare, dar linia dintre spiritualitate și scandal pare să fie mai fragilă ca niciodată. Fie că vrei să vizitezi mănăstirea sau să afli mai multe despre istoria sa tumultoasă, sunt atât de multe întrebări fără răspuns și mistere ce așteaptă să fie descoperite.

Mănăstirea Bistrița
Istoria monahala
Moaștele Sf. Grigorie Decapolitul
Restaurare Mănăstirea Bistrița
Prima tiparniță din România
Spital militar Mănăstirea Bistrița
Controverse comuniste
Turism Mănăstirea Bistrița