Majoritatea țărilor UE susțin reducerea majoră a cheltuielilor de personal ale blocului comunitar, pentru a face economii în cadrul următorului buget pe termen lung, potrivit unui document redactat de președinția irlandeză a Consiliului UE și consultat de POLITICO.
Cele 27 de guverne ale UE nu au ajuns la un acord privind dimensiunea viitorului buget. Germania conduce un grup de țări care vor reduceri de câteva sute de miliarde de euro față de propunerea Comisiei Europene, care prevede un Cadru Financiar Multianual de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034.
O altă tabără, din care fac parte Italia și Polonia, susține, pe de altă parte, creșterea cheltuielilor pentru agricultură și pentru regiunile mai puțin dezvoltate. Luând toate acestea în calcul, cheltuielile de funcționare ale instituțiilor europene, cum sunt salariile funcționarilor și costurile pentru sedii, par să fie cele care vor suferi cele mai mari reduceri.
Președinția irlandeză, care coordonează negocierile privind bugetul UE, a precizat că „ar putea fi operate reduceri, având în vedere că multe [țări] contestă justificarea creșterii propuse a numărului de angajați”.
Comisia vrea încă 2.500 de funcționari
Comisia Europeană a propus angajarea a încă 2.500 de funcționari în următorii șapte ani. Propunerea a stârnit nemulțumirea a nouă țări, conduse de Austria.
Potrivit propunerii Comisiei, elaborată în iulie 2025, costurile administrative ale UE ar urma să ajungă la 118 miliarde de euro în perioada 2028-2034, adică aproximativ 6% din bugetul total.
Propunerea Comisiei pentru următorul buget se ridică la aproape 2.000 de miliarde de euro, cu ajutorul cărora se dorește finanțarea priorităților precum competitivitatea, securitatea și apărarea.
Statele membre nu vor reduceri la agricultură și fondurile regionale
Irlanda se confruntă însă cu o opoziție puternică atunci când vine vorba despre reducerea altor capitole bugetare.
În documentul consultat, președinția irlandeză spune că majoritatea capitalelor se opun reducerii cheltuielilor pentru agricultură și a fondurilor destinate regiunilor. Aceste domenii sunt descrise drept „cea mai importantă prioritate” pentru statele respective.
Irlanda a sugerat și că valoarea totală a bugetului ar putea fi redusă, din motiv că statele membre se opun creșterii contribuțiilor naționale, contestând introducerea unor tarife la nivelul UE pentru finanțarea bugetului.
„Acești factori indică necesitatea unei reflecții asupra nivelului nostru de ambiție în ceea ce privește creșterea cheltuielilor”, au notat reprezentanții Irlandei.
Negocierile pentru bugetul UE 2028-2034 sunt una dintre principalele priorități ale președinției irlandeze a Consiliului UE în a doua jumătate a anului 2026. Irlanda vrea să pregătească un acord politic până la finalul anului, astfel încât legislația necesară să poată fi adoptată în 2027, iar noul buget să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2028.
Irlanda cere statelor să spună de unde vor să taie
În cadrul unei reuniuni programate pentru miercuri, Irlanda va consulta ambasadorii celor 27 de state membre pentru a afla ce capitole bugetare consideră că ar trebui reduse.
„Există și alte elemente legate de modificările aduse «Negotiating Box» [documentul de lucru care ghidează negocierile bugetare] care ar fi utile în formularea punctului dumneavoastră de vedere cu privire la nivelul cheltuielilor?”, se arată în mesajul președinției irlandeze.
