“`html
Mahmoud Abbas Acuză Israelul de Genocid în Fața ONU!
În cadrul unei intervenții dramatice prin videoconferință, președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, a contestat vehement „războiul de genocid” pe care Israelul îl duce împotriva poporului palestinian, în timp ce, de fapt, îi îndeamnă pe toți să nu uite de extinderea coloniilor – un subiect deja adesea discutat dar parcă uitat de toată lumea, ca un fost pretendent la un premiu, cu toate acestea, el condamnă și Hamas, care, zice el, își va preda armele dacă se va ajunge la o înțelegere, după esențialul război, într-un discurs, nu tocmai lipsit de emoție, la Adunarea Generală a ONU.
Abbas, după ce SUA i-au revocat viza, a reușit să se facă auzit de la distanță, ceea ce a adus un vot inedit din partea U.N. cu 145 de voturi pentru și câteva împotrivă, un mic detaliu dar important cu care ne putem juca, căci nu e acesta un exemplu clar de divizare globală? De asemenea, după ce SUA au interzis peste 80 de palestinieni de la intrare, un fel de blocaj ascuns în spatele unor motive, pe care mulți le contestă!
„Ce face Israelul nu este doar agresiune; este o crimă de război și de fapt, o crimă împotriva umanității,” a exclamat el, punctând ideea că acest lucru va fi consemnat în cărțile de istorie, viziuni diferite asupra istoriei, dar tot timpul, extrem de relevante, hmm, interesant de observat cum toate acestea se împletesc într-o formă, mai mult sau mai puțin chaos.
Abbas a aruncat în aer o cerere de încetare a focului imediată, ajutoare umanitare neîngrădite, precum și liberarea ostaticilor israeli, adică mai pe scurt, ce-ar fi fără niște promisiuni? Acest discurs a reînnodat o serie de cerințe care nu sunt tocmai mereu ignoranțe, într-o lume care pare să fi pierdut busola morală, ca un film fantastic cu răsturnări de situație imposibile.
Consacrat deja, dar nu în guvernările postbelice, Abbas subliniază că „Hamas nu va avea niciun rol,” într-un mesaj care pe de o parte stârnește controverse, dar din nou, ei administrează Cisiordania, iar Gaza rămâne o problemă de care de multe ori se vorbește, dar nu degeaba, el răspunde cererii de a-și asuma responsabilitatea pentru tot ce se întâmplă acolo, iar totodată un fel de apel disperat la coeziune națională.
„Războiul din Fâșia Gaza, din octombrie, ce-i drept, ne-a marcat, dar Hamas își ia responsabilitatea în alte dimensiuni,” a declarat Abbas, în contextul în care tragedia umană nu face altceva decât să fie exacerbată de faptele care taie respirația, din diverse unghiuri existentiale. Gândul mă duce la cum un atac de 1.200 de oameni, ca toți aceia, nu dă dreptul de a judeca întregul popor, căci poporul și politica sunt două lumi total diferite, dar într-o permutare atât de fluidă, unde se află adevărul?
Extinderea coloniilor e o altă poveste dramatică, un fel de basm întunecat despre ambițiile lui Netanyahu, care, glumind, ascunde o dorință de a construi un „Israel Mare” și îmi pun întrebarea dacă nu cumva acest lucru va fi un motiv de agitare nu doar a cuvintelor, ci și a gândurilor, ce ne-a adus aici?
Pentru final, Macron își declară convingerea că SUA nu vor permite anexarea anumitor teritorii în Cisiordania cu o atitudine parcă optimistă și plină de speranță, altele ca acestea observate, într-un prolongat și neliniștitor joc de putere internațională, dar cu toate acestea, Abbas insistă nerușinat că „Palestina este a noastră.” Și uite așa, drama continuă, cu toată intensitatea conflictului lăsându-ne fără cuvinte.
“`
