Lupta contra migrației ilegale: Ungaria, Slovacia și Serbia cer mai mulți bani de la UE

Ungaria, Slovacia și Serbia și-au reconfirmat angajamentul de a continua lupta contra migrației ilegale în Uniunea Europeană, solicitând în același timp o alocare mai mare de fonduri din partea blocului comunitar pentru a sprijini eforturile lor. Liderii celor trei țări, reuniți la Komarno, Slovacia, au subliniat importanța combaterii migrației ilegale, în special din Orientul Mijlociu și Africa, care traversează ruta Balcanilor, trecând prin Serbia și ajungând în UE prin Ungaria.

Președintele sârb Aleksandar Vucic, premierul slovac Robert Fico și premierul ungar Viktor Orban au evidențiat reducerea semnificativă a numărului de migranți care au intrat în Serbia în acest an, în comparație cu anul precedent. Vucic a declarat că numărul migranților a scăzut cu 80% în 2024, subliniind importanța cooperării dintre cele trei țări în combaterea migrației ilegale. El a adăugat că intenționează să continue colaborarea cu Slovacia și Ungaria pentru a menține aceste rezultate pozitive.

Migrația ilegală rămâne o preocupare majoră pentru statele membre ale UE, la aproape zece ani de la criza migrației din 2015, când peste un milion de persoane au intrat în blocul comunitar. Deși numărul migranților ilegali care au intrat în Europa anul trecut a fost semnificativ mai mic decât în timpul crizei din 2015, reprezentând mai puțin de o treime din numărul înregistrat atunci, problema migrației ilegale continuă să fie o prioritate politică.

Orban a propus ca o soluție la migrația ilegală evaluarea cererilor de azil înainte de a permite cuiva intrarea în UE, subliniind eficiența acestui model implementat de Ungaria. El a adăugat că crearea de centre de primire pentru migranți în țări sigure, de exemplu în Africa, ar putea fi o soluție pe termen lung.

Vucic, în timp ce a subliniat sprijinul Serbiei pentru eforturile de combatere a migrației ilegale, a declarat că Serbia, care nu este membră a UE, nu va fi de acord să creeze centre de primire pentru migranți ilegali pe teritoriul său.

Numărul de treceri ilegale în Balcanii de Vest a scăzut cu 79% față de anul trecut, ajungând la sub 17.000 în primele nouă luni ale anului 2024, conform datelor agenției Frontex. Fico, gazda summitului, a subliniat că lupta contra migrației ilegale este o prioritate absolută, susținând că migrația ilegală a avut efecte negative asupra Europei. El a cerut o parte substanțială din bugetul UE după 2027 să fie alocată combaterii migrației ilegale, considerând-o o amenințare serioasă pentru Europa.

Summitul de la Komarno a demonstrat că migrația ilegală rămâne o problemă de primă importanță pentru statele membre ale UE, iar cooperarea regională este esențială pentru a combate această problemă. Cu toate acestea, diferențele de opinii cu privire la soluțiile concrete și nevoia de fonduri suplimentare din partea UE pentru a sprijini eforturile de combatere a migrației ilegale, ridică noi provocări pentru viitor.