Lukaşenko eliberează 30 de deţinuţi politici, dar represiunea continuă: Cine sunt cei graţiaţi?

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a graţiat miercuri 30 de deţinuţi politici, condamnaţi pentru participarea la protestele antiguvernamentale din 2020. Această decizie vine în contextul unei represiuni implacabile împotriva opoziţiei, care continuă să afecteze sute de cetăţeni belaruşi. Deşi o veste aparent pozitivă, eliberarea acestor persoane nu schimbă substanţial situaţia precară a drepturilor omului în Belarus.

Preşedinţia belarusă a anunţat că cei graţiaţi sunt 23 de bărbaţi şi şapte femei, precizând că “majoritatea acestor condamnaţi sunt părinţi de minori şi de copii mici”. Identitatea lor nu a fost dezvăluită, iar motivele exacte pentru eliberare rămân neclare. Se speculează că decizia ar putea fi o manevră de imagine pentru a îmbunătăţi relaţiile cu Occidentul, afectate de sancţiunile impuse Belarusului din cauza represiunii interne şi a sprijinului acordat invaziei ruse în Ucraina.

Oficialii belaruşi au precizat că cei graţiaţi au depus o cerere, şi-au recunoscut vinovăţia, s-au căit sincer şi au promis să ducă o viaţă în respectul legii. Această formulare sugerează o presupunere a vinovăţiei şi o încercare de a prezenta graţierea ca pe un act de “reabilitare” a celor condamnaţi, în loc de o recunoaştere a greşelilor regimului.

Deşi Lukaşenko a mai graţiat 30 de deţinuţi politici în august, cei mai mulţi dintre ei suferind de boli grave sau fiind vârstnici, represiunea continuă să afecteze mii de cetăţeni belaruşi. Potrivit organizaţiei neguvernamentale Viasna, care luptă pentru apărarea drepturilor omului, peste 1.300 de persoane rămân în închisoare pentru motive politice, iar alte sute de mii au fost nevoite să fugă din ţară.

Lukaşenko, aflat la putere din 1994, a transformat Belarusul într-un stat autoritar, zdrobind orice mişcare de contestare. În februarie 2024, el şi-a anunţat intenţia de a candida pentru un nou mandat prezidenţial, în ciuda protestelor internaţionale şi a acuzaţiilor de fraudă electorală din 2020.

Criticul de seamă al regimului Lukaşenko, Svetlana Tihanovskaia, lideră a opoziţiei în exil, a declarat că peste 200 de deţinuţi politici se află într-o stare de sănătate critică, viaţa lor fiind în pericol. Un exemplu dramatic este cazul Mariei Kolesnikova, o figură emblematică a protestelor din 2020, a cărei sănătate s-a deteriorat în mod alarmant în închisoare.

Graţierea recentă a 30 de deţinuţi politici nu reprezintă o schimbare substanţială a situaţiei din Belarus. Represiunea continuă să afecteze mii de cetăţeni, iar regimul Lukaşenko rămâne o ameninţare la adresa drepturilor omului şi a democraţiei.

Este important să menţionăm că situaţia din Belarus este monitorizată atent de către organizaţiile internaţionale pentru drepturile omului, care denunţă încălcările sistematice ale libertăţii de exprimare, de asociere şi de întrunire. Comunitatea internaţională trebuie să exercite presiuni asupra regimului Lukaşenko pentru a-l determina să pună capăt represiunii şi să respecte drepturile omului.