Locul Șocant din România unde erau Uciși Condamnații la Moarte: “La Sfinți”
Un loc cu o istorie întunecată din România, care servea drept loc de execuție pentru condamnații la moarte, a fost descoperit într-o zonă cunoscută sub numele de “La Sfinți”. Acest loc este situat în apropierea Cetății Medievale Deva, din județul Hunedoara.
O potecă abruptă, ce pornește de la drumul ce duce către poarta de acces în cetatea medievală, străbate pădurea de la poalele fortăreței și ajunge la locul cunoscut sub numele de “La Sfinți”. Aici, în trecut, se spune că condamnații la moarte erau aruncați de pe înălțimile stâncilor ce se ridică în apropierea fortăreței.
Acest loc are un mic platou, întărit cu ziduri masive din piatră probabil construite în secolul al XIX-lea. Înconjurat de stâncile ce formează conturul unei prăpăstii adânci, “La Sfinți” oferă o priveliște spectaculoasă asupra orașului.
Crucea din lemn, care cândva se înălța greoaie pe acel loc, a fost înlocuită cu una improvizată din crengi, susținută de câțiva bolovani. Aici, localnicii și turiștii se opresc pentru a admira vista panoramică oferită de înălțimile stâncilor.
Conform unor legende vechi, platoul de sub cetate avea o altă semnificație sinistră în trecut – era locul trist al execuțiilor. Cei condamnați la moarte erau împinși de pe stânci, iar în memoria lor au fost ridicate statuete de piatră care, cu trecerea timpului, au fost distruse sau împinse în prăpastie.
Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, au fost realizate gravuri reprezentându-l pe Iisus în compania altor doi arhangheli, acestea arătând că potecile către Cetatea Devei treceau și prin acest loc trist al execuțiilor.
Odată cu începutul secolului XX, a fost construit un foișor pe platoul de sub cetate pentru a proteja statuile de piatră, însă acesta a fost distrus în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Statuetele au fost treptat distruse, ultima prăbușindu-se în anii ’80.
Povestea Cutremurătoare a Execuțiilor de pe Dealurile Cetății Deva
În trecutul zbuciumat al secolelor anterioare, dealurile din jurul Cetății Deva au fost martore la execuții publice cumplite. În urma Răscoalei din 1784, iobagii implicați în revolte au fost capturați și executați pe aceste meleaguri.
Grupurile de iobagi, cu un efectiv de aproximativ 2.000 de oameni, pregăteau asedierea cetății, dar au fost respinși de nobilii ce se adăpostiseră în fortăreață având arme de foc. Prizonierii iobagi au fost executați brutal, unul câte unul.
“Într-o zi au fost executați 20 de iobagi. Duși în spatele cetății, lângă drumul ce ducea spre Dobra, aceștia au fost obligați să se aplece în fața gropii pregătite pentru execuție, însoțiți doar de un preot care rostea Tatăl Nostru, apoi li se tăia capul. Capul rostogolit era împins de călău într-un șanț, unde erau ulterior acoperiți. În ziua următoare, alți 14 iobagi au fost executați și îngropați în același mod ca cei dinainte.”, se regăsește în documentele citate de istoricul David Prodan, conform Adevărul.
Temnița din Cetatea Deva a fost și ea un loc al tragediilor, unde condamnații la moarte găseau sfârșitul. Un exemplu notoriu este cel al episcopului Francisc David, conducătorul bisericii unitariene în Transilvania la sfârșitul secolului al XVI-lea, care a fost închis aici și a decedat, încarcerat în 1579.
