Liberalizarea pieței de gaze: Un pericol pentru consumatori?

Liberalizarea pieței de gaze naturale și a energiei electrice ar putea fi o veste bună pentru consumatori, dar experții avertizează că există riscul ca această tranziție să se transforme într-o dezamăgire pentru poporul român. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, susține că piața liberalizată ar putea deveni o piață a furnizorilor deștepți, care ar profita de lipsa informațiilor la nivelul consumatorilor și de efectele financiare generate de această piață.

„Piața reliberalizată a gazelor naturale și energiei electrice fără încredere, consumatori informați, încurajați să intervină, susținuți să negocieze, capabili să analizeze diverse oferte, determinați să acționeze responsabil, prudent și fără a se lăsa constrânși, nu va fi decât o altă dezamăgire pentru poporul român”, a declarat Dumitru Chisăliță, citat într-un comunicat al AEI.

Chisăliță subliniază că tendința naturală a firmelor este de a impune un monopol pentru a-și securiza profitul. „Culegerea de informații despre piață, client, concurență etc. înseamnă cheltuială de timp și bani pentru vânzător, întâlnirea vânzătorului cu cumpărătorul presupune personal, timp, centre de informare, bani și cel mai „periculos lucru pentru un vânzător” infidelitate. Nici o societate comercială nu dorește aceste riscuri, dar majoritatea îşi doresc monopolul. Reglementările generale și specifice interzic înfiinţarea acestor monopoluri (excepție făcând cele naturale), dar tendința există permanent în piață.”

Liberalizarea pieței de gaze presupune eliminarea poziției monopoliste a firmelor care acționează în acest domeniu, eliminându-se posibilitatea de a influența prețul gazelor pe piață prin intermediul unor reguli impuse în piață, dar necesită și informarea adecvată la nivelul consumatorului. „Atât timp cât consumatorii nu vor dobândi cunoştinţe minime specifice care să permită o apreciere corespunzătoare faţă de gazul achiziţionat, ei vor rămâne „captivi” și în piaţa liberalizată”, a adăugat Dumitru Chisăliță.

Comisia Europeană a decis, în 3 octombrie 2024, să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru limitarea libertăţii participanţilor la piaţă de a-şi stabili preţurile angro ale energiei electrice și gazelor, precum şi a exporturilor de gaze.

Potrivit reprezentanților AEI, chiar dacă anunțul este clar, majoritatea mesajelor transmise de reprezentanții instituțiilor au fost cât se poate de confuze și extrem de populiste, crescând neîncrederea și îndepărtând posibilitatea apariției unei piețe libere de gaze și energie electrică în România. „Mesajele că UE nu ne obligă la nimic sau că ne obligă să eliminăm plafonarea preţurilor la gaze şi energie electrică, sunt la fel de false. Cerinţa Comisiei se referă exclusiv la piaţa angro, fără a exista o cerere concretă privind modul de plafonare a preţului la consumatorul final. Poate să existe o piață angro liberă (așa cum cere Comisia) și un preț plafonat la consumatorul final cu actuala legislație din România. Că o astfel de schemă nu este în favoarea românului sărac este o altă temă”, se mai precizează în comunicat.

Astfel, neinformarea și dezinformarea consumatorului, îl face pe acesta să nu fie proactiv, subliniază sursa citată. „Prima condiție care permite unei firme să exercite un anumit control asupra prețului este situația în care consumatorii nu sunt informați sau informarea este imperfectă despre bunul pe care firma îl oferă. Pentru cumpărători, a încerca să obțină informații de piață implică pricepere, o cheltuială de timp, efort etc”, se mai menționează în comunicat.

Reprezentanții AEI susțin că existența imperfecţiunii informaţiei printre cumpărători le dă posibilitatea vânzătorilor să introducă și să mențină prețuri diferite pentru oferte similare de gaze. „Consider că imperfecţiunea informaţională joacă un rol mai important în situaţiile în care cererea faţă de bunul respectiv este inelastică în raport cu preţul. Cu cât inelasticitatea este mai mare cu atât cumpărătorul este mai puţin dispus să cheltuiască pentru a obţine cel mai bun preţ. Un efort mai mic din partea cumpărătorilor va avea ca efect scăderea presiunii exercitate asupra vânzătorilor de a oferi prețuri mici. Neinformarea și dezinformarea consumatorului au stat la baza apariției aşa numiților „Băieți Destepți în energie”. Întrucât imperfecţiunea informaţiei este răspândită, este sigur că cumpărătorii vor face greșeli. Una dintre aceasta este achiziţionarea gazelor bazându-se pe ideea de continuitate și tradiție”, a punctat Chisăliță.

Pentru ca liberalizarea pieței de gaze să fie cu adevărat benefică pentru consumatori, este nevoie de o informare transparentă și completă din partea furnizorilor, de un acces facil la informații și de o legislație clară și eficientă care să protejeze consumatorii. Altfel, riscul ca piața liberalizată să devină un teren de joacă pentru furnizorii deștepți este real, iar consumatorii vor fi cei care vor plăti prețul.

În concluzie, liberalizarea pieței de gaze prezintă atât oportunități, cât și riscuri. Este esențial ca guvernul să ia măsuri pentru a asigura transparență, informare și protecție pentru consumatori, pentru ca liberalizarea să aducă beneficii reale, nu doar pe hârtie.