Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), inhalarea aerosolilor contaminaţi este cea mai frecventă formă de transmitere a bacteriei. Aceşti aerosoli pot fi produşi în momentul unor jeturi de apă sau a unor vapori din surse de apă contaminate.
A cincea victimă din Rzeszow a fost confirmată ca fiind o femeie în vârstă de 79 de ani. Directorul Spitalului orăşenesc din Rzeszow, Grzegorz Materna, a declarat că pacienta suferea de mai multe boli, inclusiv cancer. Testele au confirmat prezenţa bacteriei, a adăugat Materna.
Boala legionarilor, cunoscută sub numele de legioneloză, este cauzată de bacteria legionella şi poate provoca o formă severă de pneumonie.
Conform relatărilor agenţiei de ştiri de stat PAP, bacteria a fost identificată în cazul a 76 de pacienţi internaţi în Rzeszow şi în jurul acestuia.
Autorităţile din Rzeszow au anunţat că se fac teste ale mostrelor de apă pentru a detecta prezenţa bacteria legionella, iar rezultatele vor fi disponibile luni.
În aşteptarea acestor rezultate, oraşul Rzeszow a crescut nivelurile de clor, raze UV şi ozon utilizate pentru tratarea apei şi va face şi filtrarea şi dezinfectarea sistemului de apă, potrivit primarului Konrad Fijolek.
Joi dimineaţa, Ministerul Sănătăţii a format o echipă de criză condusă de ministrul Katarzyna Sojka pentru a analiza epidemia.
Rzeszow este o destinaţie frecventată de oficiali străini care călătoresc între Ucraina şi alte destinaţii, în special cu trenul.
Conform Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC, rata de deces în rândul pacienţilor afectaţi de boala legionarilor este de aproximativ 5-10%. Nu toţi cei expuşi la legionella dezvoltă boala, însă riscul este mai mare în cazul celor cu boli preexistente, fumătorilor şi persoanelor în vârstă. Simptomele apar de obicei între a doua şi a zecea zi de la infectare, dar pot să apară şi după trei săptămâni. Printre primele simptome se numără febra, frisoanele, durerile de cap şi durerile musculare, urmate de tuse seacă şi dificultăţi de respiraţie care pot progresa rapid spre pneumonie severă. Aproximativ o treime din pacienţi prezintă diaree sau vomă, iar aproximativ jumătate dezvoltă stări de confuzie sau delir. Majoritatea pacienţilor necesită spitalizare şi tratament cu antibiotice adecvate. Diagnosticul se realizează prin teste de laborator specifice.
Există riscuri de infecţie oriunde se pot forma picături fine de apă (aerosoli), precum:
– duşuri şi robinete;
– unităţi spa/căzi cu bule de aer;
– turnuri de răcire şi condensatoare prin evaporare utilizate pentru aerul condiţionat;
– fântâni ornamentale, în special cele instalate în interior;
– vitrine frigorifice cu sisteme de umidificare şi alte dispozitive cu pulverizare fină;
– sistemele de irigare cu furtunurile de grădină utilizate pentru udarea plantelor.
