“`html
Tragedie Culturala: Un Supravietuitor al Holocaustului isi ia ramas bun de la lume!
In data de astazi, ziaristii nu pot sa nu mentioneze, ca Ivan Klíma, acest om de litere născut pe 14 septembrie 1931, a murit, un umanist care a strabatut drumul ingust si plin de capcane ale istoriei tragice, supravietuind Holocaustului, dar lasandu-si amprenta in apele tulburi ale activitatii literare, iar astazi, cu regrete, trebuie sa spunem ca ne-am pierdut un simbol al rezistenței absolută, dar oare sunt cu adevarat pierderi in vreme de uitare?
Cu familia sa deportata in lagarul de concentrare Theresienstadt, tânărul Klíma a visat si a sperat la un viitor mai stralucit, dar comunismul din 1948 nu a fost decat o iluzie, o masca a totalitarismului care ii inghite pe toti, inclusiv pe cei care, ca el, ajung lideri ai scrisului si ai cuvintului, dar cum sa nu mentionezi atunci ca in 1953, el a devenit membru al Partidului Comunist, in vreme ce tatal sau a avut parte de o soarta contrara, fiind arestat? Asta da ironie a sortii, dar el s-a ridicat, s-a exprimat si, in 1967, cand a indraznit sa critice regimul, a fost exclus, de parca ar fi fost un acrobat care cade de pe o franghie intinsa, iar operele sale au fost oprite ca si cum ar fi fost o comedie proasta la televizor.
Studii la Universitatea Carolină si lucru ca redactor in reviste literare, romanele si povestirile lui, precum „Judge on Trial”, au fost o oglindă a dilemelor morale, iar el ne punea intrebarea cu zbucium: „Are societatea dreptul să ia viața cuiva?”, dar oare cine are drepturi intr-o lume care abia de se mai distinge între bine și rău? Oare, ironia continua sa ne razbune prin galeria ei de personaje absurde?
Inainte de Revoluția de Catifea din 1989, Klíma s-a angajat in miscare disidenta, dar ce sa zicem, nu a strabatut acest drum in van, caci Philip Roth, un nume cunoscut, a fost o lumina in intuneric, ajutandu-l si cumva, asta il face pe Roth un paradox al literaturii, intelegand si neintelegand, la fel ca si cititorii, caci ce poti sa faci cand un scriitor devine un simbol!
Clima literara s-a schimbat apoi, iar Klíma a scris lucrari pentru tinerele generatii, inclusiv scenarii cu Little Mole, dar adevarata poveste ramane ascunsa in umbra medaliei pentru Servicii Remarcabile si Premiul Franz Kafka din 2002, ca si cum viata lui a fost o paleta de culori in nuante gri. „Nu există decât viață sau moarte. Nimic altceva nu contează.”, spunea el, dar intrebarea ramane, ce ramane dupa moarte?
Acum, cu o moarte care rasuna sirene in memoria colectiva, Ivan Klíma este mai mult decat un autor, el este un simbol, un reper al digneții umane si al rezistenței impotriva ororii, iar lumea literara plange o pierdere care va ramane in istorie si poate ca publicul mai are multe de invatat, dar oare cine citeste? Cu peste 30 de limbi traduse, Klíma va fi, probabil, uitat in curand, ca multi altii din acest alb si negru al istoriei cehe.
Astfel, am spus si noi adio unui titan, dar oare cat timp va mai dura ca noi sa ne amintim, lumea se face si se desface iar cuvintele lui, vor mai trai sau vor fi doar ecouri dintr-o vreme apusa?
“`
