Controverse privind legea care transferă decizia folosirii forței pe teritoriul României către structuri aliate
Deputatul AUR Eduard Koler critică o lege recent adoptată care, potrivit acestuia, transferă dreptul decizional privind folosirea forței pe teritoriul României din afara autorităților naționale, diminuând astfel rolul statului român într-o hotărâre cu posibile consecințe militare și politice majore.
Acuzații la adresa fostului ministru Virgil Popescu
Eduard Koler reproșează fostului ministru al Energiei, Virgil Popescu, că încearcă să deturneze atenția dezbaterii de la esența problematicii în cauză. În loc să ofere răspunsuri clare privind modul în care România își exercită suveranitatea asupra propriului spațiu aerian, Virgil Popescu lansează acuzații cu tentă politică. Koler subliniază că mandatul lui Popescu a fost marcat de controverse legate de liberalizarea pieței energiei, introducerea taxei de solidaritate pentru profiturile excepționale din energie, numirea politică în companiile energetice de stat și întârzierea unor proiecte strategice vitale.
„Ca să fie foarte clar: Partidul AUR nu a votat împotriva doborârii dronelor rusești sau a oricăror aeronave ostile. AUR a votat împotriva unei legi care elimină România din lanțul decizional privind folosirea forței pe propriul teritoriu. Sunt două lucruri complet diferite, iar domnul Virgil Popescu știe foarte bine acest lucru”, afirmă Koler.
El subliniază faptul că dronele ostile puteau fi doborâte și înainte de adoptarea acestei legi, iar cineva care ar susține contrariul face o afirmație „pur și simplu absurdă”.
Intervenția aliată în interceptarea dronei ostile
Eduard Koler detaliază un caz concret ilustrativ: „De la centrul de comandă NATO de la Torrejón, în Spania, s-a dispus ridicarea în aer a două aeronave italiene pentru interceptarea unei drone declarate ostile. Ulterior, această dronă a fost doborâtă de două avioane românești F-16.”
Întrebări privind asumarea răspunderii
Deputatul pune în discuție responsabilitatea politică și constituțională legată de astfel de decizii: „Dacă aeronavele italiene ar fi distrus o țintă care s-ar fi dovedit a fi un avion de luptă rusesc și România s-ar fi trezit implicată într-o escaladare militară, unde era statul român în acest lanț decizional? Cine își asumă răspunderea în fața cetățenilor României?”
Koler explică că aceasta a fost obiecția AUR la momentul votului împotriva legii. Anterior, decizia privind distrugerea unei aeronave ostile aparținea ministrului Apărării Naționale, apoi unei persoane desemnate de CSAT, dar România decidea efectiv. În noua formulare, responsabilitatea este transferată către structurile aliate, ceea ce în opinia sa exclude România de la procesul decizional.
„Nu discutăm dacă soluția este bună sau rea din punct de vedere militar, dar, din punct de vedere politic și constituțional, România nu trebuie să fie exclusă dintr-o decizie care o poate angaja direct”, subliniază deputatul.
În plus, el ridică problema repercusiunilor în cazul unui conflict: „Dacă România ajunge într-un conflict, cine merge să le explice mamelor românce că fiii lor trebuie să plece la război în urma unei decizii luate în afara autorităților române? Tocmai de aceea considerăm că atât armata, cât și factorul politic trebuie să fie implicați și să își asume răspunderea în fața poporului român.”
În concluzie, Koler precizează că AUR susține neutralizarea oricărei drone ostile, indiferent de proveniența sa, dar contestă „forma acestei legi, care poate elimina România din propriul lanț de comandă”.
Divergențe în domeniul energetic între România și Serbia
Eduard Koler semnalează o ipocrizie în criticile lui Virgil Popescu privind patriotismul și interesul național, punctând că, în timpul mandatului său, proiectul strategic Porțile de Fier III a rămas blocat ani de zile, în timp ce Serbia a avansat rapid în cooperarea energetică cu Statele Unite.
„Începând de ieri, Serbia nu mai plătește taxe vamale în Statele Unite”, afirmă Koler, explicând că acest beneficiu este legat de colaborarea energetică pe care Serbia a dezvoltat-o cu partenerii americani.
El menționează că pentru partea sârbă a proiectului Porțile de Fier III au fost depuse oferte de șase companii americane, iar autoritățile de la Belgrad promovează deschis această cooperare, în timp ce România întârzie implementarea proiectului.
Koler adaugă că este un pas important dezvoltarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă alături de partenerii americani, dar România are nevoie de mai multe proiecte strategice în sectorul energetic, iar Porțile de Fier III este unul esențial.
El sugerează că ar fi fost preferabil ca România să conducă această colaborare româno-americană, în loc să rămână în urmă față de proiectele demarate de Serbia.
Parteneriatul strategic cu Statele Unite și implicarea României
Koler amintește că „drona doborâtă ieri a fost interceptată cu ajutorul unui avion F-16 american”, fapt ce demonstrează că AUR nu contestă în niciun fel parteneriatul strategic cu Statele Unite sau cooperarea cu aliații, ci dimpotrivă, susține acest parteneriat.
Însă esența contestării sale rămâne renunțarea României la dreptul de a participa la deciziile care pot afecta direct securitatea și viitorul țării, prin excluderea sa din lanțul decizional privind utilizarea forței pe propriul teritoriu, subliniază deputatul AUR Eduard Koler.
