“`html
Laura Siegemund Sparge Normele la Wimbledon! Fostul Mare Campion O Laudă!
Pe când istoria se scrie cu fapte curajoase, fostul mare tenisman german, Boris Becker, de parcă s-ar fi trezit dintr-un somn adânc, lacom de cuvinte, a scos la iveală o laudă pentru Laura Siegemund care, hai să recunoaștem, a reușit ceva nebunesc. Să ajungă în sferturile de finală ale turneului de Mare Șlem de la Wimbledon, adică astăzi face istorie dar nu-s toți conștienți și ne uităm la podiumuri căutând alte fețe la care să ne închinam, cum stă scris pe DPA, de parcă n-ar conta faptul că e, evident, cea mai în vârstă jucătoare din toată istoria acestui turneu de-i zice „verde”.
Păi, să ascultăm ce zice Becker, cotrobaind prin podcasturi cu fosta jucătoare Andrea Petkovic, umplând aerul cu vorbe de laudă: ‘A scris istorie’. Da, dar ce e povestea asta, nu-i așa? ‘Autenticitatea ei’ face ca totul să pară mai maro, ‘nu e nimic fals’ iar laudătorul nostru se chinui să scoată din pământ vorbe care mai de care, ce mai, ca o ploaie de stele, care face parte dintr-un univers confuz, iar Siegemund, săraca, încercând să jongleze cu mingea pe iarbă, se va prezenta marți, nu oricum, ci în fața belarusei Arina Sabalenka, numărul unu mondial. Ooo, dar ce frumos!
Ce-i drept, fata asta, să fi împlinit 37 de ani, iar pe parcurs a ratat semifinalele la Marele Șlem, dar acum ajunge în sferturi! Asta-i cumva un record! În trecut, se părea că în tenis lucrurile se așezau pe vârste, de parcă bagajele s-ar fi înghesuit pe un tren pe care la sfârșitul cursei doar Siegemund se mai urcă. Și a reușit, chiar! De parcă-i prima dată când scrie istoria, dar și cea mai veche care ajunge vreodată pe treptele lor de la Wimbledon, nimeni nu mai știe!
Ce-i drept, ‘știe să joace pe iarbă’, dar asta-i cumva o chestiune rară, nimeni nu-i perfect la treaba asta, iar Boris, fără doar și poate, nu-i deloc cu capul pe umeri când spune că e o ‘artă pierdută’. Avem băieți și fete care se uită cum curățenia pe iarbă devine istorie banală! Da’ Laura, a obișnuit deja urechile mesei la sâmburele de tennis, sărind cu viteza luminii și adăugând acel magneziu de agresivitate necesar atunci când intervine mingea. Care va fi, uite, întrebarea săptămânii, când ea se va întâlni cu Sabalenka, că parcă-i învălmășeală totală, nu-i așa?
“`
