László Tőkés laudă guvernările Fidesz-KDNP pentru refacerea demnității maghiare și repararea Trianonului
Aflat lângă premierul Ungariei, Viktor Orbán, căruia i s-a adresat în mod repetat cu formula „domnule prim-ministru”, László Tőkés a exprimat un elogiu puternic la adresa guvernărilor conduse de Fidesz-KDNP. Acesta a afirmat că rezultatele acestora nu pot fi șterse sau ignorate, susținând că Orbán a rupt definitiv cu internaționalismul comunist și a redat maghiarimii demnitatea și respectul de sine.
„Domnule prim-ministru, dumneavoastră ați rupt definitiv cu internaționalismul comunist străin de națiune și ați redat maghiarimii demnitatea și respectul de sine”, a declarat László Tőkés în discursul său susținut alături de Viktor Orbán. El a continuat afirmând că premierul ungar și formațiunea sa au transmis un mesaj esențial către maghiari: „este bine să fii maghiar.”
Tőkés a menționat totodată că Fidesz-KDNP a inițiat ceea ce a numit „opera istorică de reunificare a națiunii peste granițe”, un demers referitor la legătura între maghiarii din Ungaria și cei din țările vecine, separați de granițele stabilite după Primul Război Mondial.
Legea Unității Naționale și acordarea cetățeniei maghiarilor din diaspora
În cadrul aceluiași discurs, László Tőkés a lăudat în mod special Legea unității naționale și măsura acordării cetățeniei ungare etnicilor maghiari care trăiesc în afara granițelor actuale ale Ungariei. El a susținut că aceste politici reprezintă un angajament al guvernărilor Fidesz-KDNP pentru „repararea Trianonului”, eveniment prin care teritoriul unor părți ale Ungariei a fost redistribuit după 1920.
„Prin Legea unității naționale și prin acordarea cetățeniei compatrioților rămași în afara granițelor, v-ați angajat în repararea Trianonului”, a declarat Tőkés, subliniind importanța acestor măsuri în contextul istoric al comunității maghiare.
El a citat, de asemenea, din preambulul Constituției Ungariei, care stipulează că statul ungar se obligă să păstreze „unitatea spirituală și sufletească” a națiunii maghiare, unitate fragmentată de frontierele impuse în urmă cu mai bine de un secol.
Cu toate acestea, Tőkés a criticat intențiile actuale ale conducerii de la Budapesta de a modifica Legea fundamentală a Ungariei, susținând că ar aduce din nou în discuție o mentalitate comunistă potrivit căreia „trecutul trebuie șters”.
Comemorarea episcopului Márton Áron și contextul revendicărilor teritoriale de după război
Partea a doua a intervenției lui László Tőkés a fost dedicată aniversării a 130 de ani de la nașterea episcopului romano-catolic Márton Áron, figură marcantă a comunității maghiare. Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a dedicat anul 2026 memoriei acestuia.
Tőkés a evocat poziția episcopului în perioada postbelică, când în Europa se discuta din nou despre frontierele continentului și statutul Transilvaniei. În acest context, el a criticat Uniunea Populară Maghiară, o organizație politică activă în România după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Potrivit relatării sale, această organizație a renunțat în numele comunității maghiare la revendicările teritoriale asupra Transilvaniei de Nord, hotărând să accepte realitățile politice de după război. Tőkés a descris această decizie luată în noiembrie 1945, la Târgu Mureș, drept un „Trianon voluntar”.
Documentul adoptat susținea că problemele naționalităților din Transilvania nu trebuie rezolvate prin modificarea frontierelor, ci prin consolidarea democrației, asigurarea egalității în drepturi și diminuarea importanței granițelor.
Acuzații privind influența guvernului Petru Groza asupra Uniunii Populare Maghiare
László Tőkés a acuzat guvernul român condus de Petru Groza că a influențat conducerea Uniunii Populare Maghiare, determinând organizația să renunțe la revendicările teritoriale considerate legitime de către maghiarii din Transilvania.
„Uniunea a renunțat ea însăși la revendicările teritoriale considerate legitime ale maghiarilor din Transilvania”, a declarat Tőkés, exprimând o critică clară față de deciziile politice ale acelei perioade.
Aceste declarații readuc în atenție tensiunile istorice din regiune legate de granițe și recunoașterea unor drepturi colective ale maghiarilor din afara Ungariei, subliniind rolul politic al unor momente cheie postbelice.
Discursul lui László Tőkés reflectă astfel nu doar o perspectivă critică asupra trecutului, ci și un sprijin pentru politicile guvernamentale care vizează consolidarea identității maghiare și refacerea legăturilor comunității cu țara mamă prin mijloace legislative și democratice.
