Reducerea drastică a producției de țiței din Kazahstan afectează semnificativ România și Uniunea Europeană
Kazahstan, cel mai important furnizor de țiței pentru rafinăriile din România și al doilea pentru Uniunea Europeană, a fost nevoit să reducă producția zilnică de petrol cu mai mult de jumătate în perioada suspendării activității terminalului său strategic din portul rusesc Novorossiisk. Măsura a fost impusă după atacurile repetate cu drone în zona Mării Negre, care au blocat temporar infrastructura crucială pentru exporturi, conform informațiilor publicate de Profit.ro și Reuters.
Prăbușirea producției din cauza întreruperilor portuare
Datele provenite de la surse din piață arată că producția de țiței a Kazahstanului a scăzut dramatic în ultimele zile. Duminică, aceasta a ajuns la doar 133.200 de tone metrice, echivalentul a aproximativ 1 milion de barili pe zi, în comparație cu media lunii iunie, când se înregistra o producție de 2,16 milioane de barili pe zi. Scăderea este direct legată de atacurile asupra portului Novorossiisk, unde se află terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC), infrastructura esențială pentru exportul petrolului kazah.
Aceste atacuri au provocat o oprire temporară a operațiunilor în port, afectând exporturile și implicit producția totală de petrol a țării din Asia Centrală.
Reluare anevoioasă a exporturilor și probleme tehnice
Ministerul Energiei din Kazahstan a anunțat reluarea operațiunilor de încărcare în cadrul terminalului CPC, după aproximativ o săptămână de oprire. Cu toate acestea, revenirea la nivelul maxim de producție și export va fi un proces lent. Experții din industrie explică faptul că, deși oprirea instalațiilor de extracție se face rapid, repornirea acestora implică proceduri tehnice complexe și de durată.
Pe lângă aspectele tehnice, fluxul de export continuă să depindă de disponibilitatea navelor petroliere în Marea Neagră, o condiție afectată serios de instabilitatea și riscurile de securitate din regiune.
Sectorul maritim semnalează că, deși terminalul CPC ar putea funcționa la capacitate maximă, încărcările depind de disponibilitatea efectivă a navelor. Conflagrațiile dintre Rusia și Ucraina, care includ atacuri reciproce cu drone, au dus la creșterea primelor de asigurare și a costurilor de transport pentru armatori.
Refuzul companiilor maritime de a deservi zona
Zona Mării Negre a devenit una cu risc extrem, în special după ce două nave au fost incendiate la doar 40 de kilometri de localitatea românească Sfântu Gheorghe. Aceste evenimente au generat o reticență accentuată din partea armatorilor și companiilor de transport maritim în a-și trimite navele în acea regiune.
Imediat după reluarea activității la Novorossiisk, doar două petroliere, Seamajesty și Milos, au încărcat țiței. Însă aceste nave nu au transportat țiței pentru compania kazahă de stat KazMunayGas (KMG), care deține majoritar Rompetrol și rafinăria Petromidia, ci pentru gigantul american Chevron. De asemenea, o a treia navă închiriată de Chevron, Suezmax Asia, se afla în zonă.
Compania Chevron a confirmat că monitorizează permanent situația de securitate la terminalul CPC și a reafirmat că siguranța personalului reprezintă o prioritate absolută.
Conducta Caspică și importanța sa strategică
Conducta CPC are o lungime de peste 1.500 de kilometri și străbate teritoriul Kazahstanului și Rusiei. Traseul pornește de la câmpul petrolier Tengiz din vestul Kazahstanului și se încheie în portul Novorossiisk. Această conductă reprezintă arteră vitală pentru economia kazahă, gestionând mai mult de 80% din întreaga sa cantitate de țiței exportată.
Vulnerabilitatea energetică a României
Reductia fluxului de țiței prin sistemul CPC creează o situație de criză în special pentru România, cea mai expusă țară din Uniunea Europeană la această problemă. Petrolul kazah acoperă aproximativ 65% din totalul importurilor naționale de țiței și reprezintă peste jumătate din consumul total al rafinăriilor din țară.
În cazul unei sistări prelungite a livrărilor, România riscă să se confrunte cu dificultăți majore în aprovizionarea cu țiței, care se resimt deja în scumpirea accelarată a carburanților la pompă.
Impactul asupra pieței interne a carburanților
Pe piața internă, creșterile de prețuri au început să se reflecte în tarifele la benzinării. Grupul Lukoil este singurul operator care a aplicat o majorare semnificativă într-o singură zi, de 15-20 de bani pe litru. Rafinăria Petrotel a Lukoil este blocată din cauza sancțiunilor americane și depinde exclusiv de achizițiile de pe piața liberă.
Astfel, prețul motorinei a urcat la 10,18 lei pe litru, cu o majorare de 20 de bani, iar benzina a crescut la 9,24 lei pe litru, cu 15 bani în plus. Celelalte rețele mari de distribuție, inclusiv Rompetrol, au preferat să mențină prețurile aproape de pragul psihologic de 10 lei pe litru pentru motorină, iar benzina se vinde în medie cu prețuri situate între 9,06 și 9,15 lei pe litru.
Implicarea geopolitică și riscurile pentru securitatea economică
Atacurile asupra terminalului din Novorossiisk și blocajele cauzate în exportul de țiței kazah scot în evidență vulnerabilitatea unor rute strategice care traversează zone instabile din punct de vedere politic și militar.
Pentru România, această situație ridică riscul unei crize energetice care poate avea efecte directe asupra consumatorilor și industriei, având în vedere dependența ridicată de petrolul kazah. Perturbările din regiune afectează nu doar fluxurile comerciale, ci și costurile de transport și asigurare, ceea ce limitează opțiunile de alternative pe termen scurt.
