Julian Assange la Consiliul Europei: „Sunt liber, nu pentru că sistemul a funcționat, ci pentru că am pledat vinovat că fac jurnalism”

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a declarat marți, la Consiliul Europei din Strasbourg, că eliberarea sa a reprezentat „o schimbare cu adevărat profundă”. El a subliniat că nu este liber pentru că sistemul a funcționat, ci pentru că, după ani de închisoare, a pledat vinovat că face jurnalism”, transmit EFE şi AFP, preluate de Agerpres.

„Tranziția de la anii de detenție într-o închisoare de maximă securitate până la a apărea în fața reprezentanților a 46 de țări a fost o schimbare cu adevărat profundă”, a declarat Assange la începutul discursului său în fața unei comisii a Consiliului Europei însărcinată cu studiul condițiilor de detenție.

Audiat de comisia care investighează „detenția și condamnarea lui Julian Assange și efectele lor disuasive asupra drepturilor omului”, Julian Assange a fost aplaudat la instalarea sa în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), ridicând pumnul ca reacție.

„Regret amploarea terenului pierdut în această perioadă. Până unde a fost stigmatizat, atacat, slăbit și diminuat a spune adevărul”, a afirmat Assange.

Jurnalistul australian și-a exprimat, de asemenea, regretul că vede „mai multă impunitate, mai mult secret, mai multe represalii împotriva (celor care spun) adevărul și mai multă autocenzură”.

Fondatorul WikiLeaks a declarat că readaptarea sa a avut câteva aspecte complicate.

„Readaptarea mea la lume include unele lucruri pozitive, dar și complicate, cum ar fi să redevin tată pentru un fiu care a crescut fără mine. Să fiu din nou soț”, a spus Assange.

Julian Assange a declarat că este liber după ce „a pledat vinovat că a făcut jurnalism”.

„Nu sunt liber astăzi pentru că sistemul a funcționat. Sunt liber astăzi, după ani de închisoare, pentru că am pledat vinovat că fac jurnalism”, a spus fondatorul WikiLeaks, care și-a petrecut ultimii 14 ani inițial în ambasada Ecuadorului la Londra, apoi în închisoarea din Belmarsh.

„Am pledat vinovat pentru că am încercat să obțin informații de la o sursă și am pledat vinovat că am informat publicul despre natura acestor informații. Nu am pledat vinovat pentru nici un alt capăt de acuzare”, a continuat el.

El a susținut că acordul său de recunoaştere a vinovăţiei l-a împiedicat să inițieze noi proceduri legale în Statele Unite. „De aceea este atât de important ca (…) instituţiile care creează norme, precum APACE, să acţioneze pentru a clarifica că ceea ce mi s-a întâmplat nu ar trebui să se întâmple şi altora”, a insistat el.

„Să ne angajăm cu toţii să facem partea noastră pentru a ne asigura că lumina libertăţii nu se estompează niciodată, că va continua căutarea adevărului şi că interesele câtorva nu vor reduce la tăcere vocile celor mulţi”, a declarat Assange.

„Sper că mărturia mea de astăzi va putea servi pentru a evidenţia punctele slabe ale garanţiilor existente şi pentru a-i ajuta pe cei ale căror cazuri sunt mai puţin vizibile, dar care sunt la fel de vulnerabili”, a mai spus Julian Assange.

În iunie, Julian Assange a ajuns la o înțelegere cu justiția americană, care i-a cerut extrădarea și l-a amenințat cu o pedeapsă grea cu închisoarea. În temeiul acestui acord de recunoaştere a vinovăţiei, el a fost condamnat la o pedeapsă deja executată în arest preventiv, pentru obţinerea şi dezvăluirea de informaţii privind securitatea naţională şi, prin urmare, a putut fi eliberat.

Jurnalistul s-a întors apoi în Australia, soția lui explicând că are nevoie de intimitate și timp pentru a se recupera.

WikiLeaks a publicat începând din 2010 sute de mii de documente clasificate referitoare la activitățile militare și diplomatice ale SUA, precum și relatări despre execuții extrajudiciare și strângere de informații împotriva aliaților Washingtonului. Aceste activități au făcut din Julian Assange o figură a libertății de exprimare pentru susținătorii săi și un blogger imprudent, care a pus vieți în pericol și a compromis serios securitatea SUA, din punctul de vedere al criticilor săi.

Pledoaria sa ar putea submina cererea de grațiere înaintată președintelui Joe Biden.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), formată din aleși numiți de parlamentele celor 46 de state membre, urmează să dezbată miercuri în urma acestei audieri.

Dezbaterea se va baza pe un raport prezentat de deputata islandeză Thorhildur Sunna Aevarsdottir (Partidul Piraților), care califică urmăririle și condamnările suferite de australianul de 53 de ani drept „disproporționate” și îl descrie drept „deținut politic”.