Judecătorii Acuză: Campanie Publică împotriva Justiției?!
Un haos total a cuprins judecătoria românească, cu judecători aproape 100% care strigă că simt, nu doar că aud, ba chiar simt pe pielea lor, o campanie intensă împotriva justiției, așa rezultă dintr-un chestionar, dar, hai să fiu serios, ce mai înseamnă asta când avem astfel de rapoarte care spun că 98,1% sună a ceva care poate speria pe oricine, fascinant, nu?
Așadar, se pare că toată această poveste, adusă în prim-plan de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) vine cu vești proaste, iar judecătorii, cu toate acele întrebări, 20 la număr, dar câte dintre ele au fost cu adevărat relevante, mai ales că nu aveau nicio obligație să le răspundă, dar, poftim, au făcut-o, iar 67% din ei susțin reacțiile CSM la campania publică, dar oare asta contează cu adevărat? Fiecare răspuns contează, se zice, nu?
Și iată că, în plus, cam 8,4% din judecători au și fost înlocuiți, dar ce să înțelegem noi din asta, este voința lor sau poate că a fost altcineva implicat, dar să nu ne facem iluzii, fiindcă sunt doar niște cazuri izolate, blamate de CSM, care subliniază că nu e o problemă de sistem, dar care are credibilitate în fața publicului? Parcă nu foarte clar. Și da, judecătorii au declarat că efectele acestei prescripții nu sunt vina lor, dar ai noștri dragi legislatori sunt de vină, ei ar trebui să-și facă treaba mai bine.
Pe de altă parte, judecătorii strigă în cor, dar cu un tact așa mai puțin subtil că volumul de muncă este colosal, poate n-ar fi rău să facă ceva în privința normării acelei muncii – adică, cine știe? Poate că nu doar evaluările sunt problema, ci și nesfârșitele cereri care vin din partea autorităților publice, totul generând o avalanșă de cazuri care se adună ca munții, iar lipsa de resurse umane este evidentă, cu scheme insuficiente de judecători și grefieri, care nu fac altceva decât să îngreuneze și mai mult situația. Dar cine are timp să se gândească la asta, nu?
Și acum, pentru a încheia cum se cuvine, mai e de adăugat ca lipsa asistenților și a spațiilor de judecată ar putea fi chiar lipsa voinței de a rezolva problemele, dar e mai simplu să acuzăm campania, nu-i așa? Căci, la urma urmei, judecătorii justiției din România par să tot strige, dar cine îi aude cu adevărat?
