“`html
Scandal la CCR: Nicușor Dan vs. legea anti-extremism!
Într-o ironie a sorții, joi, prima şedinţă a Curţii a adus niște surprize cu adevărat șocante, cu trei noi judecători pe scena politică, au existat discuţii furtunoase despre o sesizare a președintelui României legată de o lege care a trecut pe furiș pe 21 iunie, în relație strictă cu Ordonanța de urgență din 2002 și interzicerea organizațiilor cu caracter fascist, cu toate că acum au apărut și cele „legionare”, iar pedeapsa e cu închisoarea de la 3 la 10 ani pentru înființarea unor asemenea organizații, astfel că se pune întrebarea, pe bună dreptate, cine câștigă la sfârșitul acestei discuții.
Dan, da, Nicușor Dan, a trimis o sesizare la CCR și toată lumea a așteptat să vadă cum reacționează în privința Legii pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă 31/2002, care, nu-i așa, interzice tot ce e fascist, legionar, rasist sau xenofob, încălcare ce vine și cu o modificare a Legea 157/2018, deja de notorietate în acest sens. Președintele spunea că prin modul în care a fost adoptată, legea are anumite nereguli ce sfidează normele constituționale, de parcă nu știm noi cum se întâmplă lucrurile uneori, ce să mai vorbim despre spiritul legii?!
Aici se dovedește că problemele bântuie de-a lungul vremii, CCR a decis, evident, cu unanimitate, să respingă sesizarea, ceea ce a făcut ca toată povestea să devină cu adevărat jenantă, dar să ne concentrăm puțin pe conținutul legii, care efectiv se referea la adoptarea unei ordonanţe mai vechi din 2002 privind interzicerea simbolurilor şi acţiunilor de tip fascist, care, din nou, aduce discuții interesante în jurul legalității anumitor grupuri în contextul actual.
Dar, întrebarea rămâne: de ce a ales Nicușor Dan să sesizeze CCR-ul cu privire la legea asta? Aici, a fost o declarație lungă, plină de detalii, care a atins brusc subiecte explozive, unde deputatul Vexler s-a aruncat în discuție cu retragerea decorațiilor în semn de protest, în care mai mulți critici au început să comenteze că textul juridic ar putea conduce la abuzuri, asta fiind o temă recurentă în societatea românească.
Pe lângă acestea, Nicușor Dan a adus în discuție lexicul folosit în lege, menționând că termenii care sunt chiar vitali, cum ar fi „fascist” sau „legionar”, sunt prea vagi pentru a putea fi implementați corect de către instanțe, adică se știe că vaguele conduc la interpretări dubioase, depinde cum se interpretează, nu-i așa?
Într-o notă foarte, dar foarte concisă, președintele a subliniat, la interviul cu jurnaliștii, că are obligația legală de a se pronunța asupra legilor adoptate. Prin urmare, totul devine un amestec de legi și povești cu terminații incert. Legea aceasta în care se discută despre antisemitism și xenofobie, oh, unde suntem noi? Iar în procesul de interpretare, 40-50 de acte legislative au fost promovate, dar aceasta a stârnit un adevărat vârtej de controversă.
Astfel, CCR a avut de a face, nu-i așa, cu prima mare înfrângere a lui Nicușor Dan, iar întrebarea care rămâne pe buzele tuturor este dacă această lege va îngrădi sau nu libertatea de exprimare, sau este un pas în direcția corectă, să fie tribune ale diverselor opinții care, poate, nu au fost pe placul tuturor? Rămâne de văzut.
“`
