Judecătoarea Raluca Moroșanu sesizează CEDO după recuzarea din două dosare în urma declarațiilor din documentarul „Justiție capturată”
Judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Secția Penală a Curții de Apel București, a depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), reclamând încălcarea dreptului său la liberă exprimare după ce a fost recuzată din două dosare în care era implicată. Recuzările au survenit în contextul declarațiilor făcute de magistrată în interviuri publice și în cadrul unui documentar cu impact major privind sistemul judiciar românesc.
Plângerea judecătoarei trece de etapa admisibilității la CEDO
În aprilie 2026, judecătoarea Raluca Moroșanu a înaintat sesizarea către CEDO, reclamând nulitatea recuzărilor care au dus la excluderea sa din două dosare aflate pe rol. Expunerile magistratei au avut loc în interviuri acordate publicației Recorder, precum și cu ocazia unei conferințe de presă organizate după difuzarea documentarului „Justiție capturată”, în care a exprimat critici clare la adresa conducerii Curții de Apel București.
Conform informațiilor publicate de HotNews, săptămâna aceasta plângerea a fost declarată admisibilă de către CEDO, fiind înregistrată sub numărul 17823/26, cu denumirea oficială a cauzei Morosanu v. România. Următorul pas procedural constă în judecarea pe fond a speței, unde judecătoarea își va argumenta acuzațiile privind încălcarea drepturilor sale.
Principalele argumente din plângerea judecătoarei Moroșanu la CEDO
În sesizarea adresată Curții Europene, judecătoarea Moroșanu reclamă încălcarea drepturilor fundamentale protejate prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului, specifice articolelor 6, 10 și 13:
- Articolul 6 – dreptul la un proces echitabil,
- Articolul 10 – libertatea de exprimare,
- Articolul 13 – accesul la justiție.
Judecătoarea explică că deciziile de recuzare sunt motivate în principal de percepția că ar fi lipsită de empatie față de inculpați, ceea ce ar afecta imparțialitatea sa în dosare. „Cererile de recuzare au fost admise cu motivarea, în esență, că aș fi lipsită de empatie față de inculpați și deci nu pot fi imparțială. În baza acestor încheieri am fost înlăturată din completul de judecată în două cauze”, a declarat Moroșanu pentru HotNews.
Impactul deciziilor de recuzare asupra carierei și reputației judecătoarei
Raluca Moroșanu a subliniat că, după excluderea sa din cele două dosare, a continuat să pronunțe aproximativ 500 de hotărâri în alte cauze, semnalând că deciziile de recuzare îi afectează nu doar reputația profesională, ci și capacitatea de a-și exercita funcția fără temerea unor noi atacuri similare.
Magistrata avertizează că admisibilitatea acestor cereri de recuzare, motivate de opiniile exprimate public, ar putea deschide un precedent periculos ce ar putea influența negativ independența și libertatea de exprimare în sistemul judiciar. Astfel, un număr tot mai mare de cereri similare ar putea să-i pună în pericol funcția și să limiteze accesul său la justiție echitabilă.
Contextul public al declarațiilor și implicarea în documentarul „Justiție capturată”
Declarațiile care au declanșat recuzarea au fost făcute în cadrul unor apariții publice ale judecătoarei, atât în interviuri oferite publicației Recorder, cât și în cadrul unei conferințe de presă organizate după lansarea documentarului „Justiție capturată”. În acest documentar, judecătoarea a criticat dur conducerea Curții de Apel București, aducând în atenție aspecte sensibile legate de funcționarea justiției în România.
Aceste declarații au fost motivația principală invocată în cererile de recuzare, reflectând tensiunile existente între opinia publică exprimată de magistrați și reacțiile instituționale ale sistemului judiciar.
Etapele următoare ale procesului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Cu admiterea plângerii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului va trece acum la analiza pe fond a situației reclamate de judecătoarea Raluca Moroșanu. În acest context, se vor examina elementele care ar putea demonstra dacă deciziile de recuzare constituie o încălcare a libertății de exprimare și a drepturilor la un proces echitabil și accesul la justiție garantate prin Convenție.
Rezultatul acestui proces va putea avea implicații semnificative pentru modul în care magistrații pot exprima opinii publice fără a fi sancționați în exercitarea atribuțiilor profesionale, în special în cadrul sistemului judiciar românesc.
