Japonia: O „închisoare” care te plătește să te retragi din agitația cotidiană!

In Japonia, conceptul ăsta de „închisoare simulată” a început să atragă tot felul de persoane chiar dispuși să plătească cam 150 de dolari pe lună, ce-i drept în jur de 20.000 de yeni, pentru a se muta într-un loc minimalist, dar strict și disciplinat, ceea ce e tare interesant, dar e diferit de o închisoare adevărată, zic. De fapt, aceste facilități care sa construiesc cu un scop anume sunt făcută să ofere o experiență care nu seamănă deloc cu ce e în viața de zi cu zi, iar participanții sunt liberi să plece oricând, dar depinde și de dorința lor, căci asta nu-i o pușcărie.

Această formă dea escapism nu e de colo e descrisă ca o oportunitate ca să te eliberezi temporar de presiunile astea sociale și tehnologice, care sunt tot mai multe, iar mediul auster, păi da, e lipsit, să zicem, de distrageri care nu sunt chiar utile, și permite celui care participă să își regăsească un echilibru, dar și să se concentra mai mult pe introspecție, ceea ce nu e rău deloc.

Takayoshi Shiranaga, un funcționar de la închisoarea pentru femei Tochigi, care e pe lângă Tokyo, a zis că unii dintre cei din acea experiență își doresc să rămână acolo pe timpul nedeterminat, adică să trăiască continuu în acest mediu – „Unii spun că ar da chiar și 30.000 de yeni pe lună pentru o viață întreagă aici,” a zic Shiranaga, ăsta fiind un gând mai puțin obișnuit, dar care face să reflecte și dorința de a evadează.

Experiența respectivă e deci complet legală, dar e clasată cumva ca o activitate recreativă și nu e deloc detenție, căci, deh, cei care participă, fac asta de bunăvoie, așa că nu te teme! Aceste facilitatăți sunt proiectate să oglindească condițiile austere cel puțin dintr-o închisoare, dar fără toate stigmatele și constrângerile care vin odată cu o pedeapsă adevărată, ceea ce e un aspect pe care mulți îl neglijează.

În fine, acest fenomen ăsta ne arată schimbările care au loc in societatea modernă, unde stresul ăsta pe care-l ducem zi de zi, că așteptările sociale și ritmul ăsta nebunesc al vieții, te determină să cauți soluții, uneori neobișnuite pentru a găsi o fărâmă de liniște, chiar de e o pauză un pic ciudată, căci mediul acesete „închisori” e strict și minimalist, dar totuși e un contrast radical față de zbuciumul lumii exterioare, că știi cum e.

Deci, deși pentru unii poate pare chiar ciudat, acest trend reflectă într-un fel dorința anumitor oameni de a se reconecta cu sinele lor, chiar și în condiții care pot părea dure sau mai puțin plăcute. Într-o lume care din ce în ce mai mult e dominată de tehnologie, de furia productivității, „închisoarea” asta voluntară devine o oază de liniște pentru cei care au resursele să plătească prețul, ceea ce iarăși pune niște întrebări.