Italienii care au dezvoltat o podgorie de succes în Dobrogea, exportând vinuri românești în Statele Unite și Japonia
Roberto Pieroni, un antreprenor italian, a venit pentru prima dată în România în 2005, înainte de aderarea țării la Uniunea Europeană, dintr-o curiozitate cu speranța că România va face parte din blocul comunitar. Cinci ani mai târziu, Pieroni împreună cu prietenul său oenolog Roberto Di Filippo au cumpărat o plantație veche de vie lângă Delta Dunării, care a crescut în prezent la 24 de hectare. Producția anuală a cramei La Sapata ajunge până la 100.000 de litri de vin, jumătate din cantitate fiind exportată în Statele Unite, Japonia, Elveția, Germania și alte țări europene.
Primii pași în agricultura românească
Roberto Pieroni a ajuns în România în 2005, cu doi ani înainte ca țara să adere la Uniunea Europeană, începând prin a investi în agricultura locală, inițial ocupându-se cu cultivarea cerealelor. „Am avut încredere că România va intra în UE”, a declarat Pieroni pentru Ziarul Financiar. În 2010, împreună cu prietenul său Roberto Di Filippo, oenolog originar din regiunea italiană Umbria, au început să caute terenuri potrivite pentru cultura viței-de-vie în România.
După vizitarea unor podgorii, inclusiv în regiunea Dealu Mare, au ales să-și stabilească plantația în Dobrogea, în apropierea Deltei Dunării. Această zonă, cu dealurile sale domoale și peisajul specific, le-a amintit de Umbria, regiunea natală a lui Di Filippo. Astfel, vinurile produse la Somova, județul Tulcea, ajung astăzi pe piețele externe, cu precădere vinurile obținute din soiuri românești precum Fetească Regală, Băbească Neagră și Fetească Neagră.
Începuturile cu o vie comunistă și construcția cramei
Inițial, cei doi investitori italieni au achiziționat o plantație înființată în anii ’80, cu o suprafață de șase hectare ce cuprindea trei hectare de Băbească Neagră, un hectar de Merlot și două hectare de Aligoté. Prima producție de vin a fost obținută în 2011, an în care au construit și o cramă la Somova, situată la marginea Rezervației Biosferei Delta Dunării.
Clădirea cramei a fost concepută să se integreze în peisajul local, având acoperișul din stuf, iar fațada exterioară colorată în albastru, alb și verde — culori întâlnite frecvent în satele lipovenești din zonă. De atunci, plantația s-a extins progresiv, ajungând în 2026 la 24 de hectare cultivate cu viță-de-vie.
Originea și semnificația numelui La Sapata
Crama a fost denumită La Sapata, nume inspirat de verbul românesc „a săpa”. Roberto Pieroni a explicat că acest termen a fost folosit în trecut pentru o așezare datând din perioada romanilor și dacilor, ceea ce sugerează o legătură între România și Italia, țările implicate în acest proiect viticol. Investițiile în vie și cramă au totalizat câteva milioane de euro, realizate prin fonduri proprii, subvenții și fonduri europene, destinate reconversiei, replantării și modernizării plantației.
Pieroni a subliniat că dezvoltarea s-a făcut treptat, pas cu pas, evitând investițiile disproporționate care să nu corespundă nevoilor concrete ale afacerii.
Produse vinicole realizate prin metode tradiționale
În plantație predomină soiurile românești, precum Feteasca Regală, Feteasca Neagră și Băbeasca Neagră; Merlotul este prezent doar în viea veche. Pe lângă acestea, se cultivă Aligoté, soi originar din Burgundia, Franța, dar integrat de mult timp în tradiția viticolă românească. Un soi nou cultivat este Rkatsiteli, originar din Georgia, ocupând aproximativ un hectar și jumătate din plantație.
Strugurii Rkatsiteli sunt vinificați în amfore de lut îngropate în pământ, urmând o metodă tradițională georgiană, recunoscută ca fiind una dintre cele mai vechi tehnici de vinificație din lume.
Structura producției și preferințele consumatorilor
Vinul alb constituie aproximativ 70% din producția totală, fiind și cel mai solicitat. Acesta este obținut din soiuri de Aligoté, Fetească Regală și Rkatsiteli. Vinurile roșii sunt realizate din Băbească Neagră și Fetească Neagră, iar între 10% și 15% din strugurii destinați vinurilor roșii sunt utilizați pentru obținerea vinului roze.
Capacitatea anuală de vinificație a cramei La Sapata este de până la 100.000 de litri. Producția medie este de 7,5-8 tone de struguri pe hectar, nivel menținut în mod intenționat pentru a conserva calitatea gustativă. „Vrem calitate, nu cantitate”, a precizat Roberto Pieroni într-un interviu pentru Ziarul Financiar.
Exporturile și piața internă a vinurilor La Sapata
Aproximativ jumătate din producția cramei este destinată pieței interne, în special restaurantelor și hotelurilor. Vinurile La Sapata se găsesc și în orașul Tulcea, precum și în câteva magazine mici din zonă. Cealaltă jumătate din producție este exportată în Statele Unite, Irlanda, Marea Britanie, Danemarca, Belgia, Germania, Elveția și Japonia.
În mod deosebit, pe piețele externe sunt căutate vinurile și strugurii proveniți din soiuri românești: Fetească Regală, Băbească Neagră și Fetească Neagră, iar la export ajung și cantități mai mici de Aligoté. Confirmarea prezenței cramei pe piața americană se regăsește în ofertele distribuitorilor din Statele Unite care listează gama La Sapata și soiurile sale românești.
Preferințe în consum și tendințe de piață
Roberto Pieroni a evidențiat că pe piețele externe existente pentru export vinuri La Sapata există o cerere bine dezvoltată pentru produsele ecologice, iar consumatorii români manifestă un interes tot mai mare pentru vinurile bio, în ciuda scăderii generale a vânzărilor de vin la nivel global.
