Italia redeschide drumul către energia nucleară pe fondul opoziției față de parcurile eoliene
Opoziția față de expansiunea parcurilor eoliene în Italia determină o schimbare de atitudine chiar și în rândul unor foști susținători ai energiilor regenerabile, care încep să privească tot mai favorabil energia nucleară. Această tendință este evidențiată de exemplul Monicăi Tommasi, președinta unei organizații care luptă împotriva instalării a șapte turbine eoliene de 200 de metri în zona Orvieto, care consideră că această tehnologie afectează peisajul și nu asigură o producție stabilă de energie.
Tommasi explică schimbarea de paradigmă: „Ne-am dat seama că atingerea acestor obiective privind energia regenerabilă ar însemna să umplem țara cu turbine eoliene și panouri solare, deformând peisajul și identitatea noastră. Dacă vrem să decarbonizăm, trebuie să folosim cea mai bună tehnologie, iar una dintre cele mai bune tehnologii este energia nucleară. Nu mai trăim în lumea anilor ’70 și ’80. Lumea s-a schimbat. Această tehnologie, energia nucleară, s-a schimbat”.
Strategia guvernamentală pentru energia nucleară
În această atmosferă de reevaluare, guvernul condus de Giorgia Meloni pregătește revenirea Italiei la energia nucleară, la aproape patru decenii după închiderea ultimelor reactoare. Multe companii și gospodării din Italia suportă facturi la electricitate cu aproximativ 30% mai mari decât media europeană, situație cauzată parțial de dependența de importurile de combustibili fosili. Crizele energetice repetate în ultimii cinci ani au impulsionat țara să caute soluții pentru reducerea acestei dependențe.
Premierul Meloni susține că energia nucleară, în special prin utilizarea reactoarelor modulare mici (SMR) de nouă generație, ar putea furniza electricitate mai ieftină, cu emisii scăzute și produsă la nivel intern, un avantaj strategic important pentru securitatea energetică.
În iunie, Camera Deputaților a aprobat o lege-cadru care facilitează elaborarea regulilor pentru producerea energiei nucleare prin astfel de reactoare modulare mici, deschizând calea către o tranziție energetică modernă. În așteptarea aprobării Senatului, prevăzută pentru săptămâna următoare, Guvernul Italiei are la dispoziție 12 luni pentru a stabili normele și procedurile necesare înființării autorității de reglementare în domeniul nuclear și pentru gestionarea deșeurilor nucleare.
După acest proces legislativ, autoritățile vor putea analiza proiecte concrete și emite autorizații pentru construirea noilor centrale.
Interesul industriei în reactorii modulari mici
Există deja semne ale interesului manifestat de sectorul industrial față de tehnologia nucleară. Unele companii italiene studiază opțiunea de a utiliza reactorii modulari mici pentru alimentarea unor fabrici cu consum energetic ridicat, în industrii precum cea a oțelului și cimentului.
Stefano Buono, directorul companiei nucleare franco-italiene Newcleo, a declarat pentru Financial Times că a primit solicitări din partea unor industriași interesați de această tehnologie și că, odată ce cadrul legislativ va fi clar, vor putea depune cereri pentru construcția centralelor nucleare.
Controverse și opozanți ai planului nuclear
Totuși, revenirea în forță a energiei nucleare nu este acceptată de toți. Activiștii de mediu și numeroase companii din sectorul energiei regenerabile susțin că reactoarele modulare mici nu sunt încă testate suficient la scară comercială. Ei susțin că Italia are nevoie de măsuri care să reducă rapid facturile și nu poate aștepta zeci de ani pentru o soluție nucleară.
Confindustria, principala organizație a industriei italiene, avertizează că firmele nu își permit să aștepte încă un deceniu până la operaționalizarea noilor centrale și solicită accelerarea aprobării proiectelor pentru energia solară și eoliană.
În contrast, extinderea energiei regenerabile în Italia întâmpină opoziție la nivel local, din cauza efectului peisagistic și ocupării terenurilor agricole. RWE, compania germană responsabilă pentru proiectul din apropierea Orvieto, susține că parcul eolian care ar putea alimenta aproximativ 40.000 de locuințe nu va avea impact asupra patrimoniului cultural regional, turbinele nefiind vizibile din centrul istoric, și va contribui la securitatea energetică a țării.
Ministrul Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, recunoaște dificultatea extinderii masive a surselor regenerabile în contextul reliefului și valorii turistice a Italiei: „Nu putem acoperi țara cu panouri solare și turbine eoliene”.
Context istoric și schimbarea opiniei publice
Relația Italiei cu energia nucleară este complexă. În anii ’60 și ’70, țara a fost printre pionierii utilizării acestei tehnologii civile, cu patru reactoare mari în funcțiune și planuri de extindere a sectorului.
Însă după accidentul nuclear de la Cernobîl, opoziția publică a crescut rapid. În 1987, un referendum național a exprimat un vot masiv împotriva energiei nucleare, ceea ce a dus la închiderea tuturor centralelor până în 1990.
Fostul premier Silvio Berlusconi a încercat să reintroducă energia nucleară în anii 2000 prin legislație și contracte, dar planurile sale au fost contestate într-un nou referendum din 2011, la scurt timp după accidentul de la Fukushima, când aproximativ 90% dintre alegători s-au pronunțat împotrivă.
Tendința opiniei publice pare totuși să fi evoluat. Un sondaj YouTrend din iunie arată că 57% dintre italieni sprijină planul guvernului condus de Giorgia Meloni de a relansa energia nucleară, în timp ce 31% sunt împotrivă.
Prin această schimbare de paradigmă, Italia își redefinește strategia energetică, îmbinând nevoia de decarbonizare cu provocările sociale și de mediu ce privesc extinderea surselor regenerabile, analizând astfel energia nucleară ca o alternativă viabilă pentru viitor.
