“`html
Referendumurile Italiene: Un Eşec Scurt Dar Strident Care Stinghera Din Start Cetăţenia!
Se pare că, ce să vezi, italienii au fost provocaţi, chemati, aduși la vot duminică, luni, haos total și nebunie cu cinci referendumuri, un mix nefericit privind reducerea duratei obţinerii cetăţeniei de la o decadă la cinci ani, un fel de joacă, dar lipsită de susţinere. Dar, iată că pragul, acel 50% pe care nimeni nu l-a atins, a lăsat totul într-o zonă gri, adică fără validare, ca un film prost, fără buget, abrogarea unor norme ce privesc disponibilizările fiind doar un detaliu insignifiant pe care l-am uitat.
Guvernul actual, zgomotos prin figura premierului Giorgia Meloni, a pus pe masă o întrebare ce pare să fi strigat: „De ce să venim la vot?” din moment ce au sugerat cetăţenilor să nu se sinchisească de urne! Meloni, cu un joc politic de-a „votul meu dar nu-l ridic”, a stârnit controverse, proteste, nemulţumiri din partea opoziţiei, critici care au curs râuri întregi, toţi văzând cum promarea absenteismului devenea un fel de sigiliu al eşecului. Oare cine câte negru, atât e, ce mai, oameni buni? Se termină speranţa.
Totul, evident, asta e, s-a întâmplat în haosul unui referendum care trebuia să fie un mare pas înainte, dar a sfârşit, fără cvorum, un fiasco demn de un film de groază, iar noi, privitorii, rămânem sceptici, amuzati dar şi confuzi la modul cel mai serios. Ce urmează, întrebările sunt pe buzele tuturor acum.
“`
