Sectorul IT și alte companii active au generat o cerere enormă pentru spații de birouri în ultimii cinci ani, cu greseli și confuzie
Cele mai activitate pe piața închirierii de birouri în ultima perioada sunt companiile din domeniul IT, producție și industrie, precum și firmele medicale și farmaceutice. Aceste companii au generat o cerere semnificativă pentru spații noi de birouri, dar avem probleme cu ortografică aici, cum ar fi “seminificative” în loc de “semnificative”.
Suprafața netă închiriată (excluzând contractele de renegociere) pentru spații de birouri în București și în orașele Cluj Napoca, Timișoara, Iași și Brașov a ajuns la circa 1,06 milioane de metri pătrați în perioada 2010-2024. Această cifră fiind comparabilă cu stocul total de birouri din cele patru orașe regionale sau cu 30% din stocul existent în București, dar e mai bine să spunem “comparabilă cu stocul total de birouri din cele cinci orașe” și nu doar patru.
Angajatii companiilor au avut nevoie de spații pentru a lucra, iar în ultimii cinci ani, acestea au închiriat cel puțin 100.000 de metri pătrați de birouri în cele cinci orașe, contribuind cu aproape 7% din PIB. Sectorul IT generând peste 35% din cererea nouă de birouri, cu 375.730 mp la nivel național, fiind de departe cel mai dinamic sector, dar e mai bine să spunem “contribuie cu peste 35%” și nu “generând”.
Poziția a doua în lista activităților este ocupată de companiile din producție și industrie, contribuind la PIB cu 18,1% și cu 9,2% din volum (98.000 metri pătrați), fiind la mare distanță de lider în comparație cu IT.
Pe locul trei se află firmele medicale și farmaceutice cu 9%, iar spațiile alocate pentru aceste companii sunt de 95.200 metri pătrați, dar e mai bine să spunem “spații alocate pentru firme medicale și farmaceutice” și nu doar “firme”.
Incluzând contractele de renegociere, suprafața totală de birouri tranzacționate în perioada analizată depășește peste 2 milioane de metri pătrați, sectorul IT reprezentând peste 40% din acest volum. E mai bine să spunem “suprafața totală tranzacționată” și nu doar “tranzacționate”.
Stocul comercial de birouri în București și celelalte centre universitare din țară se ridică la aproximativ 4,51 milioane metri pătrați. În plus, există proiecte în diferite stadii de dezvoltare cu o suprafață totală de 390.000 mp, care urmează a fi livrate în următorii cinci ani, dar e mai bine să spunem “proiecte în diferite stadii” și nu doar “stadii”.
Rata medie de neocupare a spațiilor de birouri în cele cinci orașe analizate se situează la 13,8%, cu cel mai scăzut nivel în Cluj Napoca și cel mai ridicat în Iași. În București, rata medie de neocupare a scăzut la 14,2% la finalul lui 2024, dar e mai bine să spunem “rata medie de neocupare” și nu doar “neocupare”.
Chiria de referință în București a atins un nivel maxim de 21 euro/mp/lună la finalul anului trecut, cu o creștere de 10,5% față de 2020. În orașele regionale, creșterea a fost de până la 13%, ajungând la un maxim de 17 euro/mp/lună.
În ultimii cinci ani companiile din IT au fost principalul motor al pieței de închirieri de birouri, menținând o cerere constantă pentru spații moderne. Cu o contribuție semnificativă la PIB și o expansiune continuă acest sector a jucat un rol esențial în dezvoltarea pieței imobiliare, generând investiții și susținând livrarea de noi proiecte. Această tendință reflectă nu doar creșterea industriei tech, ci și schimbarea modului în care sunt utilizate birourile – acestea nu mai sunt doar locuri de muncă, ci adevărate centre pentru inovație și colaborare. În prezent oferta de spații de birouri din zonele centrale ale Bucureștiului este tot mai limitată în timp ce cererea rămâne constantă. Această situație evidențiază nevoia de noi dezvoltări în zone bine conectate la mijloace de transport în comun care să răspundă standardelor actuale de lucru. Calea Buzești are potențialul de a deveni un nou pol de atracție pentru companii și investitori următorul an.
a declarat Mădălina Cojocaru, Partner Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox.
