Cine mai are curaj să ne apere de tirania tehnologiei? Thierry Wolton ne dă fiori!
Thierry Wolton, un nume greu în lumea istoricilor care se ocupă de comunism, a spus lucruri incomode într-un interviu recent pentru Libertatea, vorbește despre pasivitatea Europei în fața repercusiunilor geopolitice, despre cum tehnologiile moderne ar putea să ne condamne la sisteme totalitare, groaznice, mai rele decât ce a identificat Orwell, și, mai presus de toate, despre cum ne privăm de libertate alegându-ne confortul.
Wolton, citit deopotrivă în Franța și România, nu are conturi pe rețele sociale și nici telefon mobil. Un detaliu care provoacă, nu-i așa? A avut privilegiul să cunoască disidenți faimoși și să călătorească în regimurile comuniste, iar seria sa de cărți, „O istorie mondială a comunismului”, e un bestseller. Dar oare la ce îi folosește toată această cunoaștere, când majoritatea lumii își trăiește viața pe ecrane, pierzând din vedere ce e real?
Discutând despre războiul din Ucraina, Wolton face paralele alarmante cu anii ’30, subliniind cât de repede putem să repetăm aceleași greșeli. Cei care au cedat în fața lui Hitler au deschis calea celui de-al Doilea Război Mondial, și acum, risipindu-ne puterea în negocierile cu Putin, putem ajunge la o situație similară. Cunoaște el oare ce se va întâmpla cu Donbasul? Un risc real de a ne întoarce în istorie, un drum deja prea umblat!
Unele tehnologii, spune el, sunt pe cale să ne dezvăluie limitele. Telefoanele mobile, intermediarul nostru preferat de conectare la lume, au devenit nu doar prieteni, ci și prigoniți ai libertății noastre, prin tot ce ascund, prin datele pe care le colectează. Un exemplu dat de Wolton ne arată cum, în zilele de astăzi, libertatea este mai mult o iluzie, deoarece ne lăsăm controlați de dispozitive care ne determină ziua și ne fac sclavi fără să realizăm acest lucru.
Pe de altă parte, cu toții ne dorim securitate, dar ce preț suntem dispuși să plătim? Wolton afirmă că, inevitabil, alegerea va cădea pe securitate în detrimentul libertății, iar istoria ne arată că popoarele se îndreaptă spre dictaturi mai degrabă decât să se revolte. Ironia este că, pe măsură ce căutăm confort, ne îngropăm sub ruinele propriei alegeri. Progresele tehnologice și modul în care acestea ne vor influența viitorul sunt, probabil, cele mai tulburătoare inovații ale secolului.
În analiza sa, Wolton susține că naționalismul este otrava absolută! Ocată cu identitatea națională care, de cele mai multe ori, îmbrățișează exclusivismul, devine o problemă globală, iar reacțiile anti-imigrație demonstrează exact asta. Oare nu ne autoconstruim oarecum? Naționalismul, cum a spus el, își trage seva dintr-o realitate istorică simplificată, iar, iată, ne aduce înapoi în vremuri de haos.
Occidentul nu este nici el scutit de vină – orbirea față de realitatea rusă a lui Putin devine un pericol iminent. Wolton sugerează că, din egoism
ul propriu, cu toată explozia de informații, deciziile politice par a fi ghidate mai mult de interese comerciale decât de ideea de protecție a unui popor. Și în final, ne lăsăm conduși de aceleași tipare care ne-au adus aici pentru a trăi de pe o zi pe alta în ignorare.
Rușii nu sunt doar victimele lui Putin, ci și presiunea internă de a menține o societate controlată. Vremurile vor depinde întotdeauna de filonul istoric din care aceste națiuni își trag seva. Rămân întrebări fără răspuns, dar un lucru e cert: istoria se repetă, iar noi putem fi rană ușor în umbra sa. Trebuie să ne întrebăm cu toții, suntem dispuși să ne asumăm riscurile de a schimba ceea ce am ales?
