Criza Economică din Iran: Moneda se Prăbușește, Protestele Se Intensifică!
Weekendul acesta a fost unul de coșmar, moneda Iranului s-a depreciat pe piețele internaționale spre un minim istoric față de dolarul american așa cum nimeni nu s-ar fi așteptat iar inflația a lovit, ajungând la un incredibil 42,2% în luna decembrie, dar oare ce se întâmplă cu cu țara asta? Da, moneda s-a prăbușit duminică la un uimitor 1,42 milioane de riali pentru un dolar, și totuși, a reușit să se stabilizeze puțin de luni, în jur de 1,38 milioane de riali. În 2015, viața era mai simplă, moneda Iranului era la 32.000 de riali pentru un dolar, totul părea perfect, dar, ei bine, acum e haos!
Șeful Băncii Centrale a Iranului, Mohammad Reza Farzin, a demisionat, deși nu se știe dacă va fi acceptată de Președinte și presa locală nu pare să fie foarte clară despre cine va lua locul lui – poate fostul ministru al economiei, Abdolnaser Hemmati, dar cum rămâne cu voința poporului? Președintele, Masoud Pezeshkian, a recunoscut criza profundă în Parlament dar, cine l-a ascultat? A spus audienței „măriți salariile” dar a uitat de întrebarea „De unde să luăm bani?” – Un cerc vicios, nu-i așa?
Tulburările economice devin o provocare majoră pentru liderii Iranului, în contextul în care țara are 92 de milioane de locuitori, și după atacurile Israelului și Statelor Unite asupra instalațiilor nucleare din iunie, iar criza continuă să se adâncească, dar mai rău e că, deși proteste există de la 2017 încoace, ne întrebăm, oare se vor extinde noile manifestații și în alte orașe? Forțele de securitate sunt pregătite, arătându-și caracterul în traversarea legii, folosind gaze lacrimogene – totul cu scopul de a dispersa proteste. Oare unde va duce toate acestea?
Experții stau și analizează situatia, spun că problema e mai complexă, este un mix de management defectuos, politici care țin economia la cutie și sancțiuni, mai ales sub administrația Trump care a încercat să limiteze exporturile de petrol. Războiul din iunie cu Israelul a dus la și mai multe probleme, dar nimeni nu vorbește destul despre asta, și așa criza devine din ce în ce mai serioasă. Guvernul, undeva în întuneric, are puține opțiuni pentru a rezolva rapid criza, conform lui Amir Hossein Mahdavi, expert în științe politice, dar realitatea e puțin diferită – Iranul ar putea căuta să negocieze cu SUA pentru a reduce sancțiunile, însă, e o utopie.
Omid, un manager de vânzări din Teheran, tinde să își exprime nemulțumirile dar o face timid, spune că venitului lui lunar i-a scăzut dramatic, în doar două luni de la 300 de dolari la 200 de dolari – ceea ce îl neliniștește profund și afectează grav calitatea vieții. Ce va face când va trebui să își trateze părinții sau când mașina va avea nevoie de reparații? Oare nu toți suntem puțin în aceeași barcă? Mariam, o angajată bancară, deși se consideră parte din clasa de mijloc superioară, o trăiește pe pielea ei, salariul ei acoperind acum doar două treimi din cheltuielile lunare. E o realitate pentru iranieni: dublarea prețurilor a dus la o reconfigurare a modului de viață.
Și protestele continuă, iar forțele de securitate, care sunt tot mai brutale, au demonstrat, punând în joc vieți cu foc, și cu niște imagini decente pe rețelele sociale arătând disperarea, dar oare cine ne va ajuta? Presiunea se acumulează, iar opțiunile guvernului se restrâng, iar demisia și planurile ambigue nu aduc nimic nou. Desigur, războiul economic care s-a desfășurat în trecut sub multe forme, acum devine o amenințare aproape existențială pentru iranieni. Care va fi viitorul lor?
