Îngrijorările legate de arsenalul nuclear iranian și amenințările către Europa
LEAD: Declarațiile ambasadorului Israelului în Italia, Jonathan Peled, referitoare la capacitatea Iranului de a lovi orașe europene precum Roma, Paris sau Londra, au generat o intensificare a îngrijorărilor în rândul liderilor europeni. Expertul în securitate Emmanuele Panero oferă o analiză detaliată a arsenalului iranian, inclusiv a rachetei Soumar, care ar putea reprezenta o amenințare pentru Europa, dar care, conform specialiștilor, este mai degrabă o problemă de capacitate decât de intenție.
În vara anului trecut, ambasadorul Israelului în Italia, Jonathan Peled, a afirmat: „Știm cu certitudine că Iranul deține sute de rachete capabile nu doar să amenințe Israelul, ci și să ajungă la Roma, Paris și Londra”. Această declarație a stârnit îngrijorare în rândul oficialilor europeni, care s-au întrebat despre potențialul real al Teheranului de a lansa atacuri asupra orașelor europene. Il Gazzettino a solicitat opinia expertului în securitate Emmanuele Panero pentru a clarifica aceste îngrijorări.
Capacitățile arsenalului iranian
Potrivit lui Panero, capacitatea Iranului de a ataca Europa este mai degrabă o problemă de capacitate tehnologică decât de intenție militară. „Arsenalul iranian, din câte se cunoaște, nu a fost dezvoltat cu acest scop. Stocurile de rachete balistice cu rază medie, capabile să lovească Israelul, au fost deja reduse în urma confruntărilor din ultimul an și tind să se epuizeze rapid în contextul ostilităților actuale. Rezervele semnificative de rachete balistice cu rază scurtă, rachete de croazieră și drone de atac reprezintă mai degrabă o amenințare regională”, a explicat Panero.
Racheta Soumar și raza sa teoretică
Expertul a subliniat importanța rachetei Soumar, care a fost prezentată în 2015. Aceasta este un derivat al rachetei de croazieră sovietice KH-55, actualizată și dezvoltată de Iran, având o rază ipotetică de 3.000 de kilometri. „Este considerată vectorul de atac cu cea mai lungă rază din arsenalul iranian”, a afirmat Panero. Cu toate acestea, capacitățile cunoscute ale Republicii Islamice nu includ lansatoare capabile să ajungă la orașe europene majore.
„Majoritatea acestor sisteme au o rază de acțiune de maximum 2.000 de kilometri sau, în unele cazuri, de 3.000 de kilometri”, a precizat expertul. De asemenea, Panero a menționat că razele maxime declarate nu au fost întotdeauna testate și pot fi supuse interpretării, existând diferențe între distanțele teoretice și cele reale.
Apărarea Europei împotriva amenințărilor
În ceea ce privește apărarea Europei, Panero a subliniat că aceasta beneficiază de un sistem integrat de apărare. „Italia are capacități de apărare semnificative, inclusiv împotriva rachetelor balistice. Există coordonare la nivel european, dar mai ales la nivel NATO, cu sisteme de avertizare timpurie și de contracarare a amenințărilor balistice, dezvoltate încă din perioada în care principala amenințare era reprezentată de rachetele balistice nucleare din epoca Războiului Rece”, a declarat Panero.
Astfel, Europa dispune atât de capacități comune, în cadrul alianței, cât și de sisteme naționale de apărare împotriva diferitelor tipuri de vectori de atac.
Consecințele conflictului și reacțiile internaționale
Recent, în urma unor atacuri coordonate, Statele Unite și Israel au lovit ținte din Iran, concentrându-se asupra infrastructurii de rachete balistice. Această escaladare a conflictului a dus la moartea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, și a mai multor înalți oficiali. Teheranul a ripostat prin atacuri cu rachete și drone, ce au vizat nu doar Israelul, ci și instalațiile militare americane din Golf.
Atacurile iraniene au avut un impact și asupra marilor orașe din regiune, inclusiv Riad și Dubai, și au dus la perturbări semnificative în traficul aerian din Orientul Mijlociu. Aeroporturile din Abu Dhabi, Dubai, Bahrain și Kuwait au raportat atacuri sau perturbări cauzate de acest conflict.
Duminică, Donald Trump a declarat că se așteaptă ca operațiunea americană împotriva Iranului să dureze „patru săptămâni sau mai puțin”, adăugând că detalii despre planul său nu vor fi comunicate publicului.
În contextul acestor evenimente, peste 300 de români aflați în zona de conflict din Orientul Mijlociu vor fi repatriați prin intermediul unor zboruri speciale TAROM, reprogramate pentru data de 2 martie, conform anunțului companiei.
