Investitorii se pregătesc pentru scăderi de dobânzi, dar economia globală rămâne fragilă

Pe fondul unor indicatori economici contradictorii, investitorii anticipează scăderi de dobânzi atât din partea Fed, cât și a BCE, în contextul unor semnale de slăbiciune ale economiei reale. Însă, o serie de factori de risc, de la inflația persistentă la o creștere economică incertă, ar putea determina o reacție imprevizibilă a piețelor.

Deși la suprafață anumite seturi de date sugerează o „aterizare lină” a economiei mondiale, realitatea este mai complexă. Economia reală oferă semne de slăbiciune atât în SUA, cât și în alte zone ale globului. Remediul clasic, scăderea costurilor de creditare, este supus unor rețineri, având în vedere impactul dureros al salturilor inflației din anii trecuți. Banca Centrală este reticentă în a fi percepută ca un factor politic, astfel încât scăderile de dobânzi sunt calibrate cu mai multă atenție decât în trecut.

Contextul global actual invită la prudență. În Asia, Europa și SUA, se observă o serie de provocări. Dolarul american continuă să scadă în raport cu yenul japonez, pe fondul unei îmbunătățiri a unui indicator de sentiment. Totuși, evaluarea oficială este că „economia își revine într-un ritm moderat, deși pare a intra recent într-o pauză”. Un yen prea puternic ar putea genera noi tensiuni pe piețele bursiere.

În China, exporturile au crescut cu 8,7% în august, în timp ce importurile au înregistrat o creștere de doar 0,5%. Aceste date ar putea determina o amânare a unui nou pachet de măsuri de sprijin. Totuși, o astfel de inițiativă ar putea deveni necesară în trimestrul următor, având în vedere semnalele unei inflații scăzute și riscul unei tendințe deflaționiste.

Potrivit unor estimări Morgan Stanley, China ar avea nevoie de stimulente de 10 trilioane de yuani, adică aproximativ 1.4 trilioane de dolari. O refacere a încrederii consumatorilor, care au devenit reticenți în cheltuieli, este crucială, având în vedere efectele în lanț ale acestei decizii.

Dacă această atitudine se va instala și în țările partenere, iar unii indicatori de sentiment și producție descriu deja această tendință, economia globală va fi afectată de o „oboseală” a consumatorilor. În acest caz, China nu va mai putea susține ritmul economiei prin exporturi, iar a doua economie a lumii nu va mai juca rolul de amortizor din perioada post-criză financiară globală.

Provocări majore pentru economia europeană

Europa reușește să evite o contracție cu ajutorul „aripii latine”, Spania înregistrând o creștere de 0,8% față de declinul de 0,1% al Germaniei. Totuși, avansul trimestrului al doilea a fost revizuit la 0,2% de la 0,3%. Economia germană, care deja se confruntă cu diverse provocări în industrie, observă o încetinire a sectorului auto, care a devenit o frână în loc de motor.

Volkswagen ar putea închide fabrici, iar problemele cu sistemele de frânare Continental pentru BMW nu sunt deloc favorabile, la fel ca și competiția acerbă cu producătorii chinezi, în special pentru automobilele electrice.

Situația gravă este luată în considerare la nivel european. Mario Draghi a prezentat un raport pentru o nouă strategie industrială, care ar presupune fonduri de 750 până la 800 de miliarde de euro anual, destinate îmbunătățirii competitivității, securității lanțurilor de aprovizionare, sectorului de apărare sau echității sociale. Totuși, astfel de proiecte multi-anuale necesită timp, iar realitățile economice ar putea deveni acute la scurt timp după alegeri.

În mod natural, investitorii se orientează către instituțiile care pot genera decizii cu impact rapid: băncile centrale. Atât în Europa, cât și în SUA, se așteaptă reduceri de dobânzi. Joi, BCE ar putea reduce referința cu 0,25 puncte. Miercurea viitoare, Fed ar putea lua o decizie similară, potrivit așteptărilor curente.

Totuși, nu este exclusă o măsură mai abruptă, de 0,5 puncte. Decizia va depinde de datele de inflație de miercuri, dar și de așteptările piețelor de datorie suverană. Anumiți participanți observă riscul scăderii inflației sub ținta de 2%, cu un indicator al așteptărilor pieței pentru inflație la cel mai scăzut nivel din 2021 până în prezent.

Deși pasul din septembrie este încă nedecis, este foarte probabil ca până la sfârșitul anului dobânda de referință să coboare de la 5,25-5,5% la cel mult 4,25-4,5%. Potrivit traderilor pe ratele de dobândă de la CME, există șanse peste 50% chiar pentru un nivel de 4%, implicit pentru două tăieri de câte 0,5 puncte.

Consecințele scăderii dobânzilor

Scăderea rapidă a costului creditelor ar putea fi favorabilă consumului. Totuși, bursele ar putea percepe și o altă fațetă: ar putea fi un indiciu al unor dificultăți ale economiei reale dincolo de cele „procesate” până atunci. Cotațiile ar putea să nu fie ferite de ajustări doar pentru că Fed acționează mai hotărât.

În România, datele indică o încetinire a economiei reale. Pe lângă avansul de doar 0,1% din trimestrul al doilea, structura creșterii generează îngrijorări pe termen mediu, segmente anterior puternice precum IT-ul și serviciile suport având o contribuție neutră sau negativă la PIB.

Momentul dificil al industriei europene se reflectă și în industria locală, în special în sectorul auto, toate acestea într-o perioadă cu deficit de peste 4% în prima jumătate a anului.

Băncile centrale vor lua deciziile adaptate la conjunctura din Europa, SUA și România. Totuși, investitorii înțeleg că aceste instituții nu pot oferi un scut impenetrabil în fața unei pleiade de riscuri.