Investițiile în arta românească: O oportunitate de aur pe piața contemporană
În lumina blândă a unei galerii din centrul Bucureștiului, atmosfera este plină de vibrații creative. Picturi vibrante, esculturi inovatoare și instalații provocatoare atrag privirile curioase ale celor care pătrund în acest spațiu dedicat artei contemporane românești. Cătălin Guriță, avocat și antreprenor pasionat de artă, își desfășoară activitatea cu un entuziasm contagios, evidențiind potențialul uriaș al artiștilor români. „Investițiile în artă sunt un excelent mecanism de diversificare al portofoliilor investiționale”, afirmă el cu convingere, adăugând că astăzi este un moment prielnic pentru a investi în arta românească contemporană.
Valoarea în creștere a artei românești
Guriță subliniază că artiștii români contemporani sunt la fel de talentați ca cei internaționali, însă lipsa de notorietate îi face să fie mai puțin vizibili pe piața globală. „Valoarea lucrărilor artiștilor români va crește exponențial în următorii 10-15-20 de ani. Dacă ar fi să fac o comparație, aș spune că a investi astăzi în arta românească contemporană e ca și cum ai fi investit acum 15 ani în Bitcoin”, explică el, aducând în discuție o paralelă care surprinde. Guriță se referă la riscurile și speculațiile de pe piața de criptomonede, dar și la potențialul pe termen lung al artei românești.
Conform unui studiu realizat de Deloitte, piața de artă din România valorează aproximativ 25 de milioane de euro, o sumă modestă în comparație cu vânzările din casele de licitații internaționale. În acest context, Guriță reiterează importanța de a sprijini și promova artiștii locali, având în vedere că marea majoritate a lucrărilor nu sunt vândute prin case de licitații, ci prin galerii sau direct din atelierele artiștilor.
Profilul colecționarului român
Potrivit aceluiași studiu, aproape jumătate dintre colecționarii români de artă interacționează atât cu piața locală, cât și cu cea internațională. Publicul țintă este format în principal din persoane cu vârste cuprinse între 35 și 56 de ani, care preferă arta contemporană, în special cea creată după anul 2000. Dintre aceștia, 46% au în vedere și beneficiile financiare ale investițiilor, cum ar fi diversificarea portofoliului și reducerea riscurilor în perioade de volatilitate economică.
Pictura se menține ca fiind cea mai populară categorie artistică, cu 89% dintre respondenți raportând achiziții în acest domeniu. Arta este percepută ca un instrument de acoperire a riscurilor economice (26%) și ca un vehicul speculativ (19%) cu potențial de câștiguri viitoare. Totuși, majoritatea colecționarilor investesc sume moderate, 6 din 10 indicând o pondere de până la 10% din totalul activelor deținute în lucrări de artă.
Tranzacții record pe piața de artă românească
Cei mai bine tranzacționați artiști contemporani români includ nume de marcă precum Ion Țuculescu, cu lucrări vândute pentru 581.250 euro, Ștefan Câlția – 318.050 euro, și Sabin Bălașa – 234.750 euro. Deși majoritatea acestora au creat în perioada contemporană, doar Câlția este în viață. Alte nume remarcabile care au câștigat recunoaștere internațională sunt Adrian Ghenie, Mircea Cantor și Dan Perjovschi.
Un record impresionant a fost înregistrat în 2025, când cel mai scump tablou al unui artist român, „Nimfă dormind” de Nicolae Grigorescu, a fost vândut pentru 330.000 de euro. Tot în același an, o icoană românească, „Maica Sfântă cu Pruncul”, a obținut suma record de 90.000 de euro, stabilind un nou standard pentru lucrările de artă sacră din România.
Cătălin Guriță, care a crescut în medii artistice, subliniază provocările cu care se confruntă artiștii români și necesitatea de a-i sprijini. „Am deschis WIN Gallery în 2023 și am lucrat deja cu peste 100 de artiști. Vrem să ajutăm la crearea și solidificarea mecanismelor necesare pentru ca lucrările lor să fie cunoscute nu doar în România, ci și peste tot în lume”, spune el. Proiectele viitoare includ burse și granturi pentru producții artistice, rezidențe și programe de mentorat.
De asemenea, Guriță atrage atenția asupra lipselor în legislația fiscală care reglementează achizițiile de artă în România. „Achizițiile nu beneficiază de facilități fiscale, cum se întâmplă în multe țări occidentale, ceea ce îi determină pe mulți să investească în artă pentru a proteja și crește valoarea patrimoniului familial”, concluzionează el.
Investițiile în artă nu sunt doar o modalitate de a diversifica portofoliile financiare, ci și un refugiu în vremuri instabile. Într-o lume marcată de incertitudini politice și economice, arta românească contemporană se prezintă ca o oportunitate deosebită pentru cei care doresc să investească în viitor.
