Investițiile și profilul socio-economic al diasporei românești în 2026: Studiul „Diaspora Sentiment” realizat de Mkor
Conform cercetării „Diaspora Sentiment 2026”, realizată de Mkor, diaspora românească prezintă diferențe semnificative în ceea ce privește comportamentul de investiții și profilul economic în funcție de țara de rezidență. Studiul scoate în evidență diverse strategii financiare și oportunități specifice fiecărei comunități de români din străinătate, oferind totodată concluzii care pot ghida atât mediul de afaceri, cât și instituțiile financiare din România.
Investițiile și sprijinul familial în funcție de țară
Potrivit studiului, diaspora din Germania se remarcă prin cea mai mare rată de investiție, de 71%, și oferă cel mai ridicat sprijin financiar direct pentru familie, cu un procent de 44%. Această comunitate manifestă o implicare semnificativă atât pe piața imobiliară, cât și în susținerea directă a rudelor din țară.
În contrast, diaspora din Regatul Unit al Marii Britanii afișează cel mai avansat profil economic. Studiul indică faptul că 29% dintre românii din această țară ocupă roluri de conducere sau se ocupă cu antreprenoriatul. Totodată, 62% au studii superioare și 46% câștigă lunar peste 3.000 de euro, aspecte care subliniază o poziție socio-economică solidă și o putere financiară superioară mediei.
Strategii financiare distincte cerute de piețele externe
Raportul identifică, de asemenea, că fiecare piață pe care trăiesc românii impune o strategie financiară proprie, adaptată specificului economic și cultural local:
- Italia: accent pe protejarea patrimoniului;
- Germania: orientare către predictibilitate;
- Spania: consum nostalgic;
- Regatul Unit: focus pe randamentul financiar.
Aceste diferențe ilustrează modul în care diaspora se raportează la economiile locale și își gestionează resursele financiare în funcție de contextul fiecărei țări.
Republica Moldova – un hub de capital uman tânăr pentru România
Un aspect important evidențiat este legătura specială dintre România și diaspora din Republica Moldova. Aceasta este caracterizată ca un adevărat hub de capital uman tânăr, cu 49% din populația diaspora fiind reprezentată de Generația Z, având o vârstă medie de 31 de ani. Totodată, 38% dintre aceștia sunt inactivi, un procent cu 17% peste media generală, ceea ce face comunitatea ideală pentru atragerea prin deschiderea de conturi bancare transfrontaliere și implementarea unor programe de internship.
Contextul investițiilor și intențiile de reîntoarcere în România
În ceea ce privește situația românilor din diaspora față de România, 61% dintre aceștia au investit în țară, în special în domeniul imobiliar sau prin sprijin familial. În paralel însă, 70% dintre respondenți au declarat că nu intenționează să se întoarcă în România în următoarele 12 luni, ceea ce indică o tendință clară de stabilizare în străinătate pe termen mediu.
Profilul socio-profesional al diasporei românești
Studiul indică o stabilitate structurală evidentă în rândul românilor din afara țării din punct de vedere socio-profesional:
- 44% sunt angajați în diverse sectoare;
- 23% activează ca manageri sau antreprenori.
Acest profil sugerează un potențial semnificativ pentru implicarea în economia românească, atât prin aportul financiar, cât și prin competențele profesionale pe care le pot aduce.
Oportunități pentru mediul de afaceri și instituțiile financiare din România
Concluziile studiului „Diaspora Sentiment 2026” subliniază că structura atipică a diasporei creează oportunități clare pentru strategiile de atragere economică. Pentru mediul de business din România, acest segment reprezintă o alternativă importantă pentru soluționarea deficitului de personal. Realizarea unor programe de internship și pachete de relocare pentru studenți sunt văzute ca soluții viabile.
De asemenea, instituțiile financiare românești au la dispoziție instrumente specifice pentru a capta această audiență. Facilități precum conturi bancare peste graniță fără comisioane și pachete speciale de economisire pot fideliza consumatorii din diaspora și pot transforma potențialul demografic al acestora într-un motor de creștere economică.
Despre metodologia cercetării
Raportul „Diaspora Sentiment 2026” a fost realizat pe un eșantion de 2.000 de respondenți, cu un echilibru de gen (50% femei și 50% bărbați), având vârste cuprinse între 18 și 65 de ani. Toți respondenții au rezidența în afara României pentru minimum șapte luni pe an, ceea ce asigură o reprezentativitate relevantă pentru comunitățile românești din străinătate.
Aceste date permit o înțelegere detaliată a dinamicii diasporei și a relațiilor economice dintre românii din afara țării și România, evidențiind potențialul valorificabil de către companii și instituții.
