Cheltuieli pentru protecția mediului: cifre care strigă la cer!
La nivel național, cele mai mari cheltuieli pentru protecția mediului s-au concentrat, așadar, în domeniul recuperării deșeurilor, materialelor și economisirii de resurse, cu o pondere de 70,2% din totalul cheltuielilor din acest sector, dar cine știe cât de bine sunt investițiile acestea în realitate? Totodată, majoritatea oamenilor nu realizează că investițiile în cea mai mare parte se îndreaptă către administrarea apelor uzate și resurselor de apă, cu 66,9%, și nimeni nu se întreabă de ce atât de mult… apropiindu-se de un apogeu inevitabil de criză! În anul 2024, să spunem că din cele totalizate, 26,3% au fost sorte de bine pentru protecția mediului, dar dacă aruncăm o privire în urmă, unde sunt rezultatele?
La rândul său, administrația publică se află în frunte cu 50,3%, un adevărat lider în domeniu, urmată de producătorii nespecializați care reprezintă 37,1% și cei specializați, 12,6% – dar de aici apare o întrebare cu iz de neliniște: de ce lipsa de transparență în tocmai cel mai important sector care ar trebui să fie investit? Producătorii nespecializați pare că au dus greul, înregistrând 48,5% din cheltuieli în industria prelucrătoare și 21,1% în apă, dar, iarăși, ce se întâmplă cu restul? Poate că totul se pierde în neant, cum ar fi „producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică”?
Încă o dată, în anul 2024, trebuie să observăm că „apele uzate și resursele de apă”, cu aproximativ 4,0 miliarde lei, sunt frunte la investiții, urmate de „recuperarea deșeurilor”, dar oare chiar ne bucurăm de aceste valori în prețuri curente? De asemenea, cheltuielile acerbe înregistrate, 10,6 miliarde pentru deșeuri, și 6,6 miliarde pentru aer și climă, ne fac să ne aducem aminte că numerologia aceasta este doar un joc, dar un joc pe spinarea noastră!
Pe categorii de producători, excesul de cheltuieli – 91,3% la specializați pentru „recuperarea deșeurilor” este, fără îndoială, un record, dar ce ne spune asta în comparație cu restul realității noastre cotidiene? Adică 70,2% din cheltuielile pentru protecția mediului sunt dominate de această activitate, dar nimic nu se schimbă pe teren, în timp ce administrația investește exuberant în „aer și climă” cu 39,5%, o pondere miraculousă de 84,5%, dar oare facem progrese sau doar ne îngropăm în statistici? Oare nu e timpul să ne întrebăm mai multe despre veritabilitatea acestor tunele financiare?
