“`html
Războiul Transporturilor: Ce se Ascunde în Spatele Proiectelor Majore?
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, cunoscut mai nou ca MTI, se află în mijlocul unor discuții agitate care au avut loc săptămâna trecută la cea de-a treia reuniune a Comitetului de Monitorizare pentru Programul Transport 2021-2027, punctul de întâlnire a fost de altfel condus de Bogdan-Stelian Mîndrescu, pe care mulți l-ar putea considera un personaj central, dar oare cât de mult se face vizibil în spatele cortinei? De la secunși de stat care vin, se duc, iarăși vin, cum e Ionel Scrioșteanu și Ioan-Cristian Șologon, să vedem cât de multe idei au fost schițate, unele sunt doar exemple secundare, tot ce ne interesează e impactul și viitorul transporturilor, nu?
Felix-Corneliu Ardelean, președintele Comitetului a deschis conferința cu mare pompă, dar cât de mult se poate schimba cu așa multe forte în discuție, inclusiv DG REGIO. Participanții erau o plăcere pentru ochi, dar dintre ei, cine stie dacă chiar pot să aducă schimbări relevante în sfera transporturilor, discuțiile s-au purtat cu un ton mai mult formal, în absența soluțiilor urbane rapide. Am fost atente, unii dintre noi, la provocările curente, dar în mare parte s-au pierdut între bălăceală. Problemele persistă, iar ONG-urile și constructorii nu au fost în mod deosebit lăudați la atelierele tematice, unde s-au discutat tot felul de subiecte abuzive care țin mai mult de competiție decât de cooperare.
Comisia Europeană, ce aprecieză MTI, cu delegația sa formată din Sofia Alves și ceilalți, dar oare cât de mult ajută aceste laude? Cât de real este sprijinul lor în fața unor realități care sunt accentuate de un portofoliu de 50 de miliarde de euro care stă blocat de mai bine de un an cu peste 35 de miliarde de euro care plutesc neexecute? Este timpul pentru un război administrativ, iar blocajele sunt de neoprit, dar cine e de vină? Aici, lucrurile devin neclare și provocările se acumulează.
Ce putem să spunem despre prioritatea dată transportului feroviar? Investițiile parcă se concentrează. Fenomenul multimodal e promovat, dar câți din cei prezenți știu să utilizeze aceste strategii duale? Se face un apel stop pentru a reduce decalajul mare de la infrastructura locală. În plus, gestionarea portofoliului ridică întrebări legate de eficiență, care nu pot fi ignorate. Implementarea rapidă trebuie să devină o obligație, și nimeni nu trebuie să-și piardă timpul, de parcă am fi în fața unei curse continue pentru absorția fundurilor.
Așadar, temele de discuție de la reuniune au vizat reabilitarea infrastructurii și aspecte militare care încep să apară, dar de ce ne-ar interesa pe noi mobilitatea militară când noi avem propriile necesități civil-politice de îndeplinit? Rămâne de văzut cum se va face legătura între intenții și fapte, și dacă cineva va reuși să prindă mesajul într-un mod coerent. Această ambiguitate este elocventă în ceea ce privește viitorul transporturilor. Totuși, cine va asculta?”
“`
